probăit - definiție și paradigmă | dexonline

2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

probăit, ~ă a [At: CANTEMIR. I. I. II, 165 / Pl: ~iți, ~e / E: probăi] (Îvr) Probat (1).

probăi vt [At: TRDG / Pzi: ~esc / E: probă + -ăi] (Îvr) A proba (1).

probăĭésc v. tr. (d. probă). Vechĭ. (Cant.). Probez, încerc.

Sinonime

PROBĂI vb. v. încerca, proba, verifica.

probăi vb. v. ÎNCERCA. PROBA. VERIFICA.

Arhaisme și regionalisme

probăit, -ă, adj. (înv.) probat.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: probăit

probăit adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	probăit	probăitul probăitu‑	probăită	probăita
nominativ-acuzativ	plural	probăiți	probăiții	probăite	probăitele
genitiv-dativ	singular	probăit	probăitului	probăite	probăitei
genitiv-dativ	plural	probăiți	probăiților	probăite	probăitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: probăi

probăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) probăi	probăire	probăit probăitu‑	probăind probăindu‑	singular	plural
		(a) probăi	probăire	probăit probăitu‑	probăind probăindu‑	probăiește	probăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	probăiesc	(să) probăiesc	probăiam	probăii	probăisem
	a II-a (tu)	probăiești	(să) probăiești	probăiai	probăiși	probăiseși
	a III-a (el, ea)	probăiește	(să) probăiască	probăia	probăi	probăise
plural	I (noi)	probăim	(să) probăim	probăiam	probăirăm	probăiserăm probăisem
	a II-a (voi)	probăiți	(să) probăiți	probăiați	probăirăți	probăiserăți probăiseți
	a III-a (ei, ele)	probăiesc	(să) probăiască	probăiau	probăiră	probăiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)