privítă, privíte, s.f. (înv. și reg.) 1. nuia flexibilă, răsucită, cu care se leagă o sarcină de lemne, de fân. 2. numele mai multor obiecte, piese, părți ale unor unelte, construcții etc. (de lemn sau de metal) care au, în general, rolul de a fixa, de a lega (cele două nuiele puse cruciș la plasa crâsnicului; grebla ramei metalice pentru pescuitul scoicilor; prinzătoare de păsări; nuia pentru lărgirea mațelor de porc; băț pus peste varză în butoi; stinghia din coteț pe care se urcă găinile; piesă metalică ce îmbracă partea de jos a leucii carului; inel de fier sau lanț scurt care leagă două tânjale; nuiele de salcie care fixează, la roata morii, aripile de colaci). 3. partea inferioară a tocului unei ferestre la casele țărănești. 4. etajeră mică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

privítă (-te), s. f. – 1. Legătură de nuia. – 2. Piesă metalică ce îmbracă leuca de la car. – Var. (3) priviță. Sl. previti „a lega”, cf. sb. previjati „a lega” (Candrea). În Olt. și Trans. Cu ultimul sens indică o contaminare cu pleviță.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIVÍT s. n. Faptul de a privi; priveală. – V. privi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIVÍT s. (înv. și reg.) priveală, privință, (înv.) privire. (~ul celor din jur.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIVÍT s. v. reprezentație, spectacol.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

privít s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink