opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

privez s [At: PRIBEAGUL, P. R. 138 / Pl: nct / E: srb privez] (Trs; Ban) Bucată mare de stofă sau de mătase pe care nașul sau nașa o dăruiește miresei și care se pune la cununie pe spatele sau pe capul mirilor.

*privéz v. tr. (lat. privare). Lipsesc, despoĭ: a priva pe cineva de un drept. V. refl. Mă lipsesc de o folosință: părințiĭ se privează de multe plăcerĭ numaĭ ca să-ĭ facă pe copiĭ maĭ fericițĭ.

PRIVA, privez, vb. I. Tranz. (Livr.) A împiedica pe cineva să se bucure de un avantaj, de un drept care i se cuvine, de ceva necesar. ♦ Refl. A renunța (de bunăvoie sau constrâns la ceva necesar) la un bun sau la un drept. – Din fr. priver, lat. privare.

PRIVA, privez, vb. I. Tranz. (Livr.) A împiedica pe cineva să se bucure de un avantaj, de un drept care i se cuvine, de ceva necesar. ♦ Refl. A renunța (de bunăvoie sau constrâns la ceva necesar) la un bun sau la un drept. – Din fr. priver, lat. privare.

priva vtr [At: CALENDARIU (1794), 37/29 / Pzi: ~vez / E: fr priver, lat privare] (Liv) 1-4 A (se) lipsi (de un avantaj sau) de un drept care i se cuvine. 5-6 A (se) lipsi de ceva necesar.

PRIVA, privez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de ceva necesar, a-i lua cuiva dreptul sau posibilitatea de a se folosi sau de a se bucura de ceva. Privat de drepturile civile. ◊ Refl. M-am privat de altele, dar am ales în schimb niște plăci! C. PETRESCU, Î. II 131.

PRIVA vb. I. tr. A lipsi (pe cineva de ceva), a lua dreptul, putința (cuiva) de a beneficia de ceva. [< fr. priver, it., lat. privare].

PRIVA vb. tr., refl. a (se) lipsi de ceva necesar sau la care are dreptul; a renunța la ceva sau a împiedica pe cineva să beneficieze de ceva. (< fr. priver, lat. privare)

A PRIVA ~ez tranz. (persoane, lucruri etc.) A face să nu (mai) beneficieze de ceva inerent și necesar; a lipsi. ~ de drepturi. /<fr. priver, lat. privare

A SE PRIVA mă ~ez intranz. A renunța la ceva inerent și necesar. /<fr. priver, lat. privare

privà v. a lua cuiva ce are, a-l lipsi de un folos.

Ortografice DOOM

priva (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. privez, 3 privează; conj. prez. 1 sg. să privez, 3 să priveze

priva (a ~) vb., ind. prez. 3 privează

priva vb., ind. prez. 1 sg. privez, 3 sg. și pl. privează

Etimologice

priva (privez, privat), vb. – A (se) lipsi. Fr. priver. – Der. privat, adj., din fr. privé; privată, s. f., din fr. privé; privați(un)e, s. f., din fr. privation; privatist, s. m. (înv., Trans., persoană care-și face studiile în particular).

Sinonime

PRIVA vb. v. lipsi.

PRIVA vb. v. refuza.

priva vb. v. LIPSI.

Arhaisme și regionalisme

privez s.n. (reg.) bucată mare de stofă sau de mătase pe care nașul sau nașa o dăruiește miresei și care se pune, la cununie, pe spatele mirilor.

Intrare: privez
privez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: priva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • priva
  • privare
  • privat
  • privatu‑
  • privând
  • privându‑
 singular plural
  • privează
  • privați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • privez
 (să)
  • privez
  • privam
  • privai
  • privasem
a II-a (tu)
  • privezi
 (să)
  • privezi
  • privai
  • privași
  • privaseși
a III-a (el, ea)
  • privează
 (să)
  • priveze
  • priva
  • privă
  • privase
plural I (noi)
  • privăm
 (să)
  • privăm
  • privam
  • privarăm
  • privaserăm
  • privasem
a II-a (voi)
  • privați
 (să)
  • privați
  • privați
  • privarăți
  • privaserăți
  • privaseți
a III-a (ei, ele)
  • privează
 (să)
  • priveze
  • privau
  • privară
  • privaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

priva, privezverb

  • 1. livresc A împiedica pe cineva să se bucure de un avantaj, de un drept care i se cuvine, de ceva necesar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: refuza împiedica
    • format_quote Privat de drepturile civile. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A renunța (de bunăvoie sau constrâns la ceva necesar) la un bun sau la un drept. DEX '09 DEX '98
      sinonime: lipsi renunța
      • format_quote M-am privat de altele, dar am ales în schimb niște plăci! C. PETRESCU, Î. II 131. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.