2 definiții pentru privatnic
Explicative DEX
privatnic, ~ă a [At: (a. 1843) ȘTEFANELLI, D. C. 423 / Pl: ~ici, ~ice / E: privat + -nic] (Îvr) Particular.
Arhaisme și regionalisme
privatnic, privatnică, adj. (înv.) particular.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: privatnic
privatnic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)