PRITOCEÁLĂ s. f. Pritocire. – Pritoci + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRITOCEÁLĂ s. v. pritocit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pritoceálă s. f., g.-d. art. pritocélii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink