PRIORÁT, priorate, s. n. Funcție, titlu de prior; perioadă de timp în care cineva exercită această funcție. [Pr.: pri-o-] – Din lat. prioratus, germ. Priorat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIORÁT s.n. Funcție și demnitate de prior. [< lat.t. prioratus, it. priorato].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIORÁT s. n. funcția, demnitatea de prior²; timpul cât durează. (< lat. prioratus, germ. Priorat)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

priorát s. n. (sil. pri-o-), pl. prioráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

priorát s. n. Funcția de prior; perioadă cât îndeplinește cineva funcția de prior; unitate teritorial-administrativă bisericească condusă de un prior sau depinzând de o m-re catolică. – Din lat. prioratus, germ. Priorat.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink