PRINZĂTÓR, -OÁRE, prinzători, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care prinde, care apucă sau înhață. 2. S. f. (Rar) Cursă de prins păsări. 3. S. n. Mașină sau instalație folosită pentru separarea anumitor impurități dintr-un material. – Prinde + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRINZĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care prinde; care apucă. /a prinde + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRINZĂTÓR s. v. vânător.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prinzătór adj. m., pl. prinzătóri; f. sg. și pl. prinzătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prinzătór (mașină) s. n., pl. prinzătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink