PRINȚÉSĂ, prințese, s. f. Principesă. – Din fr. princesse (după prinț).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRINȚÉSĂ ~e f. 1) Fiică a unui suveran; principesă. 2) Soție a prințului; principesă. /<fr. princesse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRINȚÉSĂ s.f. Principesă. [Cf. fr. princesse, germ. Prinzessin].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRINȚÉSĂ s. f. principesă. (< fr. princesse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRINȚÉSĂ s. v. domniță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prințésă s. f., g.-d. art. prințései; pl. prințése
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prințesă, prințese s. f. (intl.) 1. codoașă. 2. amantă, iubită.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink