2 definiții pentru prilăstitură
Explicative DEX
prilăstitură sf [At: CORESI, EV. 235 / Pl: ~ri / E: prilăsti + -tură] (Iuz) 1 Amăgire. 2 Ademenire.
Arhaisme și regionalisme
prilăstitură, prilăstituri, s.f. (înv.) amăgire, înșelăciune; ademenire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prilăstitură
prilăstitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||