3 definiții pentru prigonar
Explicative DEX
prigonar sm, am [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i / E: prigon2 + -ar] (Reg) 1-2 (Animal de tracțiune) care se înhamă la mijloc, între o pereche aflată în față și una în spate Si: mijlocar, mijlocaș.
prigonár m. (d. prigon). Care e în prigon, mijlocaș: juncanĭ prigonarĭ (pușĭ la mijloc ca să se deprindă).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
prigonar, prigonari, s.m. (reg.) animal de tracțiune care se înhamă sau se înjugă la mijloc (între o pereche aflată în față și una în spate); mijlocaș, mijlocar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prigonar
prigonar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)