3 definiții pentru pricaznic
Explicative DEX
pricaznic, ~ă a [At: CANTEMIR, I.I. II, 141 / Pl: ~ici, ~ice / E: pricaz1 + -nic] (Îvr) 1 Care aduce nenorocire. 2 Care provoacă moartea Si: funest.
pricáznic, -ă adj. (d. pricaz; vsl. prokaženŭ, lepros; rus. prokáznik, poznaș). Vechĭ. Funest.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
pricaznic, -ă, adj. (înv.) care aduce nenorocire, care pricinuiește moartea; funest.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pricaznic
pricaznic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)