PRIBOLÍT, -Ă, priboliți, -te, adj. (Reg.) Întremat după o boală, convalescent. – V. priboli.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIBOLÍT adj. v. convalescent, îndreptat, înfiripat, însanătoșit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, refăcut, restabilit, ridicat, tămăduit, vindecat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIBOLÍ, pribolesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se vindeca de o boală, a se însănătoși. – Slav (v. sl. prĕbolĕti).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIBOLÍ vb. v. îndrepta, înfiripa, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, vindeca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pribolí (pribolésc, pribolít), vb. – (Mold.) A imuniza. Sl. prĕbolĕti (Tiktin), cf. boli.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink