2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

prișcăli vt [At: DR, V, 895 / V: ~la, fr~ / Pzi: ~lesc / E: prișcală] (Reg) A lovi sau a plesni cu o nuia, cu șfichiul biciului sau cu prișcala (1).

prișca sf [At: MARIAN, Î. 212 / Pl: ? / E: prișcă + -ală] 1 (Trs; Buc) Scândurică sau lopățică de brad despicată la un capăt, care se folosește la unele jocuri de copii pentru a lovi pe cineva. 2 (Îcs) De-a ~la Joc în care un participant este lovit pe spate cu prișcala (1) de către ceilalți participanți, până când ghicește cine l-a lovit. 3 (Reg) Praștie.

prișcăla v vz prișcăli

Etimologice

prișcală (prișcăli), s. f. – Bețișor care se folosește într-un anumit joc de ajun. – Var. drișcală. Sb. drška) „băț”.

Arhaisme și regionalisme

prișcăli, prișcălesc, vb. IV (reg.) a lovi sau a plesni cu o nuia, cu șfichiul biciului sau cu prișcala (v.).

Intrare: prișcăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prișcăli
  • prișcălire
  • prișcălit
  • prișcălitu‑
  • prișcălind
  • prișcălindu‑
singular plural
  • prișcălește
  • prișcăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prișcălesc
(să)
  • prișcălesc
  • prișcăleam
  • prișcălii
  • prișcălisem
a II-a (tu)
  • prișcălești
(să)
  • prișcălești
  • prișcăleai
  • prișcăliși
  • prișcăliseși
a III-a (el, ea)
  • prișcălește
(să)
  • prișcălească
  • prișcălea
  • prișcăli
  • prișcălise
plural I (noi)
  • prișcălim
(să)
  • prișcălim
  • prișcăleam
  • prișcălirăm
  • prișcăliserăm
  • prișcălisem
a II-a (voi)
  • prișcăliți
(să)
  • prișcăliți
  • prișcăleați
  • prișcălirăți
  • prișcăliserăți
  • prișcăliseți
a III-a (ei, ele)
  • prișcălesc
(să)
  • prișcălească
  • prișcăleau
  • prișcăli
  • prișcăliseră
prișcăla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: prișcală (pl. -ăli)
prișcală (pl. -ăli) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prișca
  • prișcala
plural
  • prișcăli
  • prișcălile
genitiv-dativ singular
  • prișcăli
  • prișcălii
plural
  • prișcăli
  • prișcălilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)