PREVEDÉRE, prevederi, s. f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicație, dispoziție dintr-un tratat, dintr-un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenței sociale unor persoane care și-au pierdut capacitatea de muncă sau minorilor rămași fără susținători. 2. Prudență, precauție. – V. prevedea.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedére s. f., g.-d. art. prevedérii; pl. prevedéri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDÉRE s. 1. (livr.) preliminare. (prevederea unor cheltuieli.) 2. v. dotare. 3. indicație, precizare, prescripție, (înv.) scriptură, (grecism înv.) prohdiorihmos. (prevederi pentru folosirea ...) 4. v. dispoziție. 5. v. clauză. 6. v. prudență.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDÉRE s. v. diafanitate, presentiment, presimțire, priveghere, priveghi, transparență.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDÉRE ~i f. 1) v. A PREVEDEA. 2) la pl. Măsuri prevăzute într-un act oficial (lege, regulament, program etc.) ce urmează a fi respectate. 3) Caracter prudent; precauție. 4) rar v. PREVIZIUNE. [G.-D. prevederii] /v. a prevedea
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDÉRE s.f. Faptul de a prevedea. 2. (La pl.) Măsuri, dispoziții cuprinse într-un regulament, într-o lege care trebuie respectate. 3. Prudență. [< prevedea].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDÉRE s. f. 1. faptul de a prevedea. 2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate. ♦ ĩ sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă. 3. prudență, precauție. (< prevedea)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedére s. f., pl. prevedéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedere f. 1. acțiunea de a prevedea; 2. cunoașterea celor viitoare; 3. precauțiune.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedére f. Acțiunea de a prevedea, de a ști cele viitoare. Îngrijire, precauțiune: înainta cu multă prevedere. V. prudență, providență.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDEÁ, prevắd, vb. II. 1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimți. 2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menționa. 3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. 4. Refl. (Înv. și reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ♦ A se oglindi, a se reflecta. – Pre1- + vedea (după fr. prévoir).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevắd, 1 pl. prevedém, 2 pl. prevedéți; conj. prez. 3 să prevádă; ger. prevăzấnd; part. prevăzút
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDEÁ vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întâmplat cum a ~.) 2. a se aștepta. (Am ~ asta.) 3. v. bănui. 4. v. intui. 5. v. prognoza. 6. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de ...) 7. v. preconiza. 8. v. dota. 9. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 10. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDEÁ vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A PREVEDEÁ prevăd tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea în perspectivă cu mult înainte; a întrevedea. 2) A asigura drept completare necesară (pentru a întregi un ansamblu); a înzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie să se procedeze într-o anumită situație). /pre- + a vedea
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDEÁ vb. II. 1. tr. A-și da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă. 2. tr. (Despre legi) A stabili, a specifica. 3. tr. A echipa, a înzestra cu... 4. refl. A se întrezări. [P.i. prevăd. / după fr. prévoir, it. prevedere < lat. praevidere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREVEDEÁ vb. tr. 1. a deduce evoluția evenimentelor viitoare plecând de la cele prezente; a anticipa ceea ce s-ar putea întâmpla; a previziona. ◊ a întrezări. 2. a organiza dinainte. 3. (despre legi) a stabili, a specifica. 4. a echipa, a înzestra cu... (< fr. prévoir, după lat. praevidere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedeá vb. vedea
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prevedeà v. 1. a vedea dinainte ce trebue să se întâmple; 2. a lua precauțiunile necesare: am prevăzut toate; 3. a se vedea prin, a se străvedea: când cerul se prevede ’n valea înflorită BOL.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

prevắd, -văzút, a -vedeá v. tr. (pre- și văd, ca lat. prae-vĭdére și fr. prevoir). Văd din ainte [!], știŭ ceĭa ce se va întîmpla: nu poțĭ prevedea toate. Îngrijesc, ĭaŭ precauțiunile necesare: am prevăzut cele necesare călătoriiĭ. Echipez, armez (după fr. pourvoir și germ. versehen): a prevedea o corabie cu alimente, cu tunurĭ. Văd pin [!] (Vechĭ. Rar). V. refl. (după vsl. prĭvideti sen saŭ rus. prividietĭ-sea, a părea). Mă străvăd, mă văd pin ceva: soarele se prevede pintre [!] nourĭ. – Și pră- (Dos.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink