PRELUÁ, preiáu, vb. I. Tranz. A lua în primire; a lua asupra sa, pe seama sa. [Pr.: -lu-a] – Pre2 + lua.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PRELUÁ preiáu tranz. (răspunderi, funcții, sarcini etc.) A lua în grijă; a lua asupra sa; a-și asuma. /pre- + a lua
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUÁ vb. I. tr. A lua (în primire) de la cineva. ♦ A lua asupră-și. [Pron. -lu-a, p.i. 1,6 preiáu, 2 -iei, 3 -ia, 4 -luăm, 5 -luați, conj. -ia. / după fr. prélever, germ. übernehmen].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUÁ vb. tr. a lua (în primire) de la cineva; a lua asupra sa. (< pre- + lua)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUÁ vb. v. recepționa.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
preluá, preiáu, vb. I (înv.) a dobândi, a obține, a câștiga.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
preluá vb. → lua
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink