PREGNANT, -Ă, pregnanți, -le, adj. Care iese în relief, care se impune prin evidență; vizibil, clar, evident; expresiv. – Din germ. prägnant, fr. prégnant. Cf. it. pregnante.

pregnant, ~ă [At: CALENDAR (1857), 65/3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr prégnant, ger prägnant] 1 a Care se impune, iese în relief prin trăsături specifice, prin evidență, claritate, expresivitate, importanță, semnificație Si: clar, expresiv, semnificativ, vizibil. 2 av În mod evident. 3 av Cu claritate. 4 av În mod semnificativ.

pregnanță sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~țe / E: fr prégnance, ger Prägnanz] Calitate de a fi pregnant, de a se impune, de a ieși în relief prin trăsături specifice, prin calitate, expresivitate, importanță, semnificație etc.

PREGNANT, -Ă, pregnanți, -te, adj. Care iese în relief, care se impune prin evidență; vizibil, clar, evident; expresiv. – Din germ. prägnant, fr. prégnant. Cf. it. pregnante.

PREGNANT, -Ă, pregnanți, -te, adj. Care iese în relief; vizibil, clar, expresiv.

PREGNANȚĂ, pregnanțe, s. f. Însușirea de a fi pregnant; caracter expresiv, relief.

PREGNANT, -Ă adj. Vizibil; expresiv; ieșit în relief. [Cf. it. pregnante, fr. prégnant, lat. praegnans].

PREGNANȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este pregnant. [Cf. it. pregnanza, fr. prégnance].

PREGNANT, -Ă adj. care iese în relief prin trăsături specifice, evident, cu claritate. (< fr. prégnant, lat. praegnans, germ. prägnant)

PREGNANȚĂ s. f. însușirea a ceea ce este pregnant; expresivitate. (< fr. prégnance, germ. Prägnanz)

PREGNANT ~tă (~ți, ~te) Care se impune prin caracterul său evident. Calitate ~tă. /<germ. prägnant, fr. prégnant

PREGNANȚĂ ~e f. Caracter pregnant. /<germ. Prägnanz, fr. prégnance

pregnant adj. m., pl. pregnanți; f. pregnantă, pl. pregnante

pregnanță s. f., g.-d. art. pregnanței

pregnant adj. m., pl. pregnanți; f. pregnantă, pl. pregnante

pregnanță s. f., g.-d. art. pregnanței

pregnant adj. m., pl. pregnanți; f. sg. pregnantă, pl. pregnante

pregnanță s. f., g.-d. art. pregnanței

PREGNANT adj. 1. v. clar. 2. v. expresiv.

PREGNANȚĂ s. 1. v. claritate. 2. v. expresivitate.

PREGNANT adj. 1. clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, vădit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boală.) 2. evocativ, evocator, expresiv, nuanțat, pitoresc, plastic, semnificativ, sugestiv, viu, (fig.) colorat. (O descriere ~.)

PREGNANȚĂ s. 1. claritate, evidență. (Se dezvăluie cu ~.) 2. elocvență, expresivitate, plasticitate, sugestivitate. (Vervă satirică de mare ~.)