PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de foc = acțiune masivă și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), executată înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii inamicului. – V. pregăti.

pregătire sf [At: ASACHI, S. L. II, 17 / Pl: ~ri / E: pregăti] 1 Creare a condițiilor necesare pentru atingerea unui scop, pentru o acțiune ulterioară etc. Si: pregătit¹ (1), (asr) preparație (1). 2 (Îs) ~ de artilerie Trageri de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. 3 (Spc) Ansamblu de operații sau fază de lucru premergătoare unui proces de exploatare, de fabricație etc. Si: pregătit¹ (2). 4 Determinare, creare a unei stări sufletești necesare pentru ca cineva să poată accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută Si: pregătit¹ (3). 5-6 (Transmitere ori) însușire sistematică și în cadru organizat de cunoștințe în scopul de a (se) instrui, de a putea desfășura o activitate Si: pregătit¹ (4-5). 7 (Spc) Meditație. 8 (Pex) Ansamblu sau nivel de cunoștințe pe care le posedă cineva, și care îi sunt necesare în desfășurarea unei activități. 9 Prelucrare a unui aliment, a unei băuturi etc. prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: pregătit¹ (6).

PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de artilerie = tragere de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. – V. pregăti.

PREGĂTIRE, pregătiri, s. f. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 1. Aranjare din timp; punere la punct, preparare; (la pl.) preparative. Fetele făcuseră pregătiri uriașe... trei feluri de prăjituri, apoi cozonaci. REBREANU, I. 95. Puse de se făcu pregătirile de nuntă. ISPIRESCU, L. 80. Am gătit caiete, condeie. Aceste pregătiri m-au ocupat pînă sara. NEGRUZZI, S. I 7. 2. Instruire, însușire de cunoștințe. Pregătirea politică și teoretică a cadrelor și a tuturor membrilor de partid este o sarcină de căpetenie a partidului nostru. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 425. Pregătirile de bacalaureat începură. VLAHUȚĂ, O. A. 118.

PREGĂTIRE ~i f. 1) v. A PREGĂTI. 2) Ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu) de care dispune cineva. ◊ A avea ~ a fi bine instruit. /v. a (se) pregăti

pregătire f. preparațiune.

pregătíre f. Preparare, preparațiune: pregătirea de războĭ. Pl. Preparative: pregătirile de luptă. A avea pregătire (de saŭ pentru), a fi pregătit, a fi gata de ceva.

pregăta v vz pregăti

pregăti [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 255 / V: (reg; cscj) ~ta / Pzi: ~tesc / E: pre- + găti cf lat praeparare] 1 vt A face preparative, a crea sau a aranja din timp condițiile în vederea unui scop, unei acțiuni, a face să fie gata, să se producă Si: a prepara (4), (înv) a orândui. 2 vt (Îe) A ~ terenul A crea condiții prielnice pentru ceva. 3 vt (Îae) A încerca să vadă, să tatoneze dacă o acțiune pe care vrea s-o inițieze are sorți de izbândă. 4 vr (Urmat de un verb la conjuctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul de a face ceva. 5 vr A fi gata de ceva. 6-7 vtr (A determina cuiva sau) a-și crea o stare sufletească necesară pentru a putea accepta, suporta etc. o anumită situație neplăcută. 8 vt A transmite în mod sistematic (și în cadru organizat) cunoștințele necesare în scopul de a cultiva, de a face apt pentru desfășurarea unei activități etc. Si: a instrui. 9 vt (Spc) A medita. 10 vt (C. i. mâncăruri, băuturi etc.) A face, a prelucra prin fierbere, prăjire, fermentare, amestecare etc., în vederea consumării Si: a prepara (1), (îrg) a preface (7). 11-12 vtr A studia temeinic.

PREGĂTI, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja (din timp ceva), a face pregătiri în vederea unei acțiuni; a face (ca ceva) să fie gata; a prepara. Să pregătești cu Mitrea sania, îi zise Vitoria. SADOVEANU, B. 65. Feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare... își ie ziua bună de la frați și a doua zi pornește și. el. CREANGĂ, P. 187. Fiecare ceată de luptă pregătită c-un tun... purtat pe roți ușoare. ALECSANDRI, P. A. 144. ◊ (Subiectul e un abstract) Veacul este pe sfîrșite, – la o mie nouă sute în curînd o să ajungem, – nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă; faptul zilei se ivește, Și el multe și mari fapte tinerimii pregătește. BELDICEANU, P. 125. Două rele mari îi pregăteau căderea: robia și proprietatea cea mare. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ◊ Refl. Ei se pregăteau să treacă pădurea. ISPIRESCU, L. 4. Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește. EMINESCU, O. I 102. M-oi pregăti cu toate cîte trebuie pentru nuntă. ȘEZ. II 111. ◊ Fig. Noiembrie. Țipă-un pescăruș stingher Și șerpii dorm sub salcia cojită. Se pregătește balta iar de ger. DRAGOMIR, P. 28. ◊ Refl. pas. Auzind noi ce ni se pregătește, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. Asaltul cel mare se pregătește!... La ziduri cu toții, la ziduri! ALECSANDRI, T. II 27. ◊ Absol. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare. CREANGĂ, P. 76. ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Un țap sprinten s-a oprit. Se pregătește să se arunce într-o copcă. SADOVEANU, O. VII 333. Vartolomeu Diaconu se pregătea să închidă ușa la loc, luptînd cu viscolul, cînd i s-a părut că mișcă o umbră în întunerec. C. PETRESCU, A. 278. 2. (Cu privire la oameni) A instrui, a învăța, a forma. Prin grija partidului și guvernului au fost create noi tipuri de școli menite să pregătească cadrele necesare. tuturor ramurilor de activitate economică și culturală din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2858. 2. (Cu privire la lecții, la materii de examen etc.) A studia, a-și însuși. Eram vecini și ne vedeam în toate zilele; pregăteam lecțiile noastre împreună. GHICA, S. 658. ♦ (Cu privire la elevi) A da lecții, a medita, a prepara. 3. A preveni pe cineva cu privire la o întîmplare, la un eveniment (de obicei neplăcut), a informa treptat, a anunța pe ocolite. Era în sfîrșit pregătită să înțeleagă de ce face semne de mînie și ură omul în straie de șiac de pe drum. C. PETRESCU, R. DR. 355. Deși era pregătit la o asăminea întîmplare, însă puțin au lipsit de frică să-și piardă toate simțirile. DRĂGHICI, R. 166. 4. (Cu privire la mîncări) A prepara, a găti. Ieși murmurînd ceva despre mîncarea pe care trebuia să i-o pregătească. DUMITRIU, N. 261. Voi lucrați, că eu mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ, P. 9. Tu-mi pregătește ceva de hrană Și mă așteaptă cu alivenci. ALECSANDRI, T. I 264.

A SE PREGĂTI mă ~esc intranz. A fi pe punctul de a... /pre- + a găti

A PREGĂTI ~esc tranz. 1) A face să fie gata; a găti; a prepara. ◊ ~ terenul a crea condiții prielnice. 2) A face să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare; a prepara; a instrui; a învăța. ~ cadre în domeniul pedagogiei. 3) (persoane) A preveni în privința unui fapt (neplăcut). 4) (bucate sau băuturi) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a prepara; a găti. /pre- + a găti

pregătì v. a (se) prepara.

pregătésc v. tr. (d. gătesc orĭ rus. prigotóviti). Prepar: a pregăti lucrurile. V. refl. Mă pregătesc, mă prepar: a te pregăti de luptă.

pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri

pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri

pregătire s. f., g.-d. art. pregătirii; pl. pregătiri

pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, 3 sg. pregătește, imperf. 1 pregăteam; conj. prez. 1 sg. să pregătesc, 3 să pregătească

pregăti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pregătesc, imperf. 3 sg. pregătea; conj. prez. 3 să pregătească

pregăti vb. → găti

PREGĂTIRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. v. gătit. 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. v. formare. 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. v. meditare. 8. v. învățătură. 9. v. formație. 10. v. capacitate. 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)

PREGĂTIRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. facere, făcut, gătire, gătit, pregătit, preparare, preparat. (~ mîncării.) 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. creare, formare. (~ unor cadre de specialiști.) 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. meditare, meditație, preparare. (~ unui candidat la facultate.) 8. carte, cultură, cunoștințe (pl.), instrucție, învățătură, studii (pl.), (înv. și pop.) slovă, (înv. și reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 9. formație. (De ~ clasică.) 10. capacitate, competență, destoinicie, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie, (înv. și pop.) hărnicie, (înv.) practică, volnicie. (Demonstrează o bună~ în...) 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)

PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. instrui. 10. v. învăța. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)

PREGĂTI vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. a face, a găti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.) 6. a aranja, a așeza, a așterne, a pune. (~ masa.) 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. a crea, a forma. (~ cadre de specialiști.) 9. a instrui, a îndruma. (O ~ pentru viața de gospodină.) 10. a învăța, a se prepara, a studia. (S-a ~ serios pentru examen.) 11. a medita, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămînă.) 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvîntul.)

PREGĂTIRE totalitatea acțiunilor și a măsurilor premergătoare desfășurării zborului și lansărilor pe o perioadă de zbor constând în repartizarea atribuțiunilor, asigurarea medicală și meteorologică, stabilirea temelor de zbor și de salt etc. Pregătirea imediată/nemijlocitor/zilnică precede o zi de zbor și lansări. Pregătirea preliminară precede întreaga etapă de zbor și lansări. Pregătirea de foc se execută înainte de începerea atacului, unitar și într-un timp limitat asupra inamicului care se apără, în scopul neutralizării și nimicirii celor mai importante obiective, a dezorganizării conducerii sistemului de foc și a creării condițiilor favorabile pentru ruperea apărării.

PLANUL PREGĂTIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI, document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului în această fază a luptei, durata și structura pregătirii, repartiția pe mijloace de foc de aviație a obiectivelor, consumul de muniție, organizarea conducerii etc.

PREGĂTÍRE (< pregăti) s. f. 1. Acțiunea de a pregăti și rezultatul ei. 2. (MILIT.) P. de foc = acțiune masată și unitară de foc (realizată de trupe de rachete, artilerie și aviație), pregătită din timp și execută înainte de începerea ofensivei, în scopul neutralizării, nimicirii și distrugerii celor mai importante obiective, al dezorganizării sistemului de foc și a conducerii inamicului. 3. (Ind. Extr.) Ansamblu de operații prin care un zăcământ se compartimentează în porțiuni ce urmează să intre în exploatare după un plan definit de metoda de exploatare aplicată. ◊ Pregătirea lucrului = fază premergătoare punerii în aplicare a unui proces tehnologic nou, necesară pentru realizarea unui produs în condițiile cele mai favorabile și în care se stabilesc metodele de lucru. Pregătirea sondei = ansamblul operațiilor executate la o sondă de foraj din momentul în care s-a ajuns cu sapa la stratul de deasupra stratului productiv până la punerea în funcțiune a sondei.

SI VIS PACEM, PARA BELLUM (lat.) dacă vrei pace, pregătește-te de război – Vegetius, „Epitome institutionum rei militaris”. În sens mai larg, pentru a ocroti munca pașnică, trebuie să fii pregătit să te aperi de agresorul potențial.

a-i pregăti (cuiva) o plăcintă expr. a-i pregăti (cuiva) o surpriză neplăcută.