PREFIXÁȚIE, prefixații, s. f. Prefixare. – Din fr. préfixation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFIXÁȚIE s.f. Prefixare. [Gen. -iei. / < fr. préfixation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFIXÁȚIE s. f. prefixare. (< fr. préfixation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFIXÁȚIE s. v. prefixare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prefixáție s. f. (sil. -ți-e), art. prefixáția (sil. -ți-a), g.-d. art. prefixáției; pl. prefixáții, art. prefixáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink