PREFIXÁ, prefixez, vb. I. Tranz. A atașa un prefix unui cuvânt pentru a forma un derivat. – Din fr. préfixer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PREFIXÁ ~éz tranz. (cuvinte) A înzestra cu prefix (pentru a forma un derivat). /<fr. préfixer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un prefix la un cuvânt. [< fr. préfixer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFIXÁ vb. tr. a atașa un prefix unui cuvânt. (< fr. préfixer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

prefixá vb., ind. prez. 1 sg. prefixéz, 3 sg. și pl. prefixeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink