PRECONIZÁ, preconizez, vb. I. Tranz. A proiecta, a prevedea, a emite o idee, o ipoteză; p. ext. a propune, a indica, a recomanda ceva. – Din fr. préconiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A PRECONIZÁ ~éz tranz. 1) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunoștință publică; a pune în circulație; a emite; a înainta. 2) fig. A recomanda în mod insistent. /<fr. préconiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECONIZÁ vb. I. tr. A proiecta, a prevedea (ceva); (p. ext.) a propune, a indica, a recomanda insistent. [< fr. préconiser, cf. lat. praeco – anunțător public].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECONIZÁ vb. tr. a proiecta, a prevedea; a propune, a indica, a recomanda. (< fr. préconiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECONIZÁ vb. 1. a concepe, a plănui, a prevedea, a proiecta. (Noi măsuri ~ de guvern.) 2. a iniția. (A ~ o nouă metodă.) 3. a propune, a recomanda. (A ~ următoarele ...)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

preconizá vb., ind. prez. 1 sg. preconizéz, 3 sg. și pl. preconizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink