PREAMĂRÍRE, preamăriri, s. f. Acțiunea de a preamări și rezultatul ei. – V. preamări.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PREAMĂRÍRE s. 1. v. glorie. 2. v. glorificare. 3. binecuvântare, glorificare, laudă, mărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire. (preamărirea vremurilor noastre.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

preamăríre s. f., pl. preamăríri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREAMĂRÍ, preamăresc, vb. IV. Tranz. A ridica în slavă pe cineva sau ceva; a lăuda, a elogia, a slăvi, a glorifica, a preaslăvi. – Prea + mări.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PREAMĂRÍ ~ésc tranz. A prezenta ca având proprietăți deosebite; a ridica în slăvi (pe nedrept); a proslăvi. /prea + a mări
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREAMĂRÍ vb. 1. v. glorifica. 2. a binecuvânta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, (rar) a ferici. (Să ~ ziua de față.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREAMĂRÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A preamări ≠ a defăima, a denigra
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

preamărí vb. → mări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink