3 definiții pentru preaiubire
Explicative DEX
preaiubire sf [At: N. TEST. 1648 / P: prea-iu~ / Pl: ~ri / E: prea + iubire cdp slv прѣлюбы] (Înv) 1 Adulter. 2 Depravare. 3 Viața extrem de imorală. 4 Faptă comisă de un om desfrânat Si: preacurvie.
Sinonime
PREAIUBIRE s. v. adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
preaiubire s. v. ADULTER. CORUPȚIE. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DEPRAVARE. DESFRÎNARE. DESFRÎU. DESTRĂBĂLARE. DEZMĂȚ. IMORALITATE. INFIDELITATE. ÎNȘELĂCIUNE. NECREDINȚĂ. PERDIȚIE. PERVERSITATE. PERVERSIUNE. PERVERTIRE. PIERZANIE. PIERZARE. STRICĂCIUNE. VICIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: preaiubire
preaiubire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||