6 definiții pentru preacurvie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
preacurvie sf [At: PRAV. GOV. 23v/3 / S și: prea curvie, prea-curvie / V: prec~ / Pl: ~ii / E: prea + curvie cdp slv прѣлюбодѣиство] (Înv) 1 Adulter. 2 Desfrâu. 3 Viață imorală. 4 Faptă comisă de un om foarte desfrânat. 5 (Înv) Preaiubire.
preacurvíe f. (după vsl. prĭelĭubodĭeĭstvo). L. V. Adulteriu. – Și prec-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
precurvie sf vz preacurvie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREACURVIE s. v. adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrînare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
preacurvie s. v. ADULTER. CORUPȚIE. CRAILÎC. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DEPRAVARE. DESFRÎNARE. DESFRÎU. DESTRĂBĂLARE. DEZMĂȚ. IMORALITATE. INFIDELITATE. ÎNȘELĂCIUNE. NECREDINȚĂ. PERDIȚIE. PERVERSITATE. PERVERSIUNE. PERVERTIRE. PIERZANIE. PIERZARE. STRICĂCIUNE. VICIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
preacurvie (preacurvii), s. f. – Destrăbălare; se zicea în vechiul drept despre toate păcatele carnale comise cu o femeie care nu era prostituată (caz în care se zicea curvie). De la curvie, cu pref. sl. prĕ-, după modelul sl. prĕljubodĕjstvo. – Der. preacurvă, s. f. (femeie adulteră); preacurvar, s. m. (adulter; destrăbălat); preacurvi, vb. (a se destrăbăla).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |