6 definiții pentru preacurvie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preacurvie sf [At: PRAV. GOV. 23v/3 / S și: prea curvie, prea-curvie / V: prec~ / Pl: ~ii / E: prea + curvie cdp slv прѣлюбодѣиство] (Înv) 1 Adulter. 2 Desfrâu. 3 Viață imorală. 4 Faptă comisă de un om foarte desfrânat. 5 (Înv) Preaiubire.

preacurvíe f. (după vsl. prĭelĭubodĭeĭstvo). L. V. Adulteriu. – Și prec-.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREACURVIE s. v. adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrînare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

preacurvie s. v. ADULTER. CORUPȚIE. CRAILÎC. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DEPRAVARE. DESFRÎNARE. DESFRÎU. DESTRĂBĂLARE. DEZMĂȚ. IMORALITATE. INFIDELITATE. ÎNȘELĂCIUNE. NECREDINȚĂ. PERDIȚIE. PERVERSITATE. PERVERSIUNE. PERVERTIRE. PIERZANIE. PIERZARE. STRICĂCIUNE. VICIU.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

preacurvie (preacurvii), s. f. – Destrăbălare; se zicea în vechiul drept despre toate păcatele carnale comise cu o femeie care nu era prostituată (caz în care se zicea curvie). De la curvie, cu pref. sl. prĕ-, după modelul sl. prĕljubodĕjstvo.Der. preacurvă, s. f. (femeie adulteră); preacurvar, s. m. (adulter; destrăbălat); preacurvi, vb. (a se destrăbăla).

Intrare: preacurvie
preacurvie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preacurvie
  • preacurvia
plural
  • preacurvii
  • preacurviile
genitiv-dativ singular
  • preacurvii
  • preacurviei
plural
  • preacurvii
  • preacurviilor
vocativ singular
plural
precurvie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.