PREȚĂLUITÓR, prețăluitori, s. m. (Înv. și pop.) Prețuitor. [Pr.: -lu-i-] – Prețălui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PREȚĂLUITÓR s. v. prețuitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prețăluitór s. m., pl. prețăluitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink