preîndemână ain [At: URECHE, ap. ROSETTI – CAZACU, I. L. R. I, 226 / P: pre-în~ / V: prin~ / E: pre + îndemână] 1 (Îvr; îs) Vreme ~ Timp favorabil. 2 (Îas) Vreme potrivită.

prindemână a vz preîndemână

îndemînă și îndămînă adv. (în, de și mînă). A avea îndemînă (rar) saŭ (maĭ des) la îndemînă, a avea ceva la dispozițiune, lîngă mînă, gata de apucat (banĭ, arme, cărțĭ). A-țĭ fi îndemînă, a te simți bine la trup orĭ la suflet. S. f., pl. ĭ. Vechĭ. Ocaziune, îndatorire. – Vechĭ scris și preîndemînă saŭ prindemînă: vreme prindemînă, vreme potrivită, favorabilă.

preîndemînă, V. îndemînă.

prindemînă, V. îndemînă.

preîndemână, adj. (înv.; în sintagma) vreme preîndemână = timp favorabil, vreme potrivită.