O definiție pentru prasem

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prasem s. n.

Intrare: prasem
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prasem
  • prasemul
  • prasemu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • prasem
  • prasemului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)