prángă, pránghe, s.f. (reg.) lanț sau fiare cu care se leagă deținuții.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

prángă (-ắngi), s. f. – Funie, laț. – Var. șprangă. Tc. pranga „fiare” (Scriban), din it. spranga. În Mold. de S.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink