4 intrări

41 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂJIT1 s. n. Faptul de a (se) prăji.V. prăji.

PRĂJIT1 s. n. Faptul de a (se) prăji.V. prăji.

PRĂJIT2, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = niciun fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

prăjit2, ~ă a [At: MÂNCĂRILE, 1/4 / Pl: ~iți, ~e / E: prăji] 1 (D. alimente) Care a fost supus acțiunii focului, de obicei în grăsime încinsă, pentru a deveni comestibil Si: fript. 2 (Gmț; îs) Răbdări ~e Nici un fel de hrană. 3 (Rar; d. vegetație) Uscat din cauza arșiței. 4 (D. oameni sau părți ale corpului lor) Ars de soare.

prăjit1 sn [At: BASSARABESCU, V. 31 / Pl: (rar) ~uri / E: prăji] 1-5 Prăjire (1-5). 6 (Fig; fam) Păcălire. 7 (Fig; fam) Înșelare. 8 (Reg) Mâncare preparată din ouă, unt și slănină Si: (reg) ieșniță.

PRĂJIT2, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

PRĂJIT, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la căldura focului pentru a-l face comestibil; fript, copt. Boldur Iloveanu îl cercetă mai atent, cu urîtul lui rîs care-i dezvelea gingiile și dinții rari, de cafea prăjită. C. PETRESCU, A. 336. Pe ramurile lui sta ca niște merișoare p-o parte rumene de părea că erau prăjite. ISPIRESCU, L. 244. Nu ospătați ceva? Am ciorbă de crap, moron prăjit. CONTEMPORANUL, VII 40. ◊ (Glumeț) Răbdări prăjite = nimic, nici un fel de hrană. Dar ce mîncăm noi, fetelor, hăi? – la, răbdări prăjite, dragă cumnățică. CREANGĂ, P. 9. M-ai hrăni bine? -Te-aș hrăni cu răbdări prăjite. ALECSANDRI, T. I 264. 2. (Rar, despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pîrjolit. Pe fînețele liniștite, deasupra ierbii prăjite, plutește un freamăt domol, uscat, neîntrerupt. SADOVEANU, O. VII 251.

PRĂJIT ~tă (~ți, ~te) v. A PRĂJI și A SE PRĂJI.Răbdări ~te nici un fel de hrană; nimic de mâncare. /v. a (se) prăji

prăjit a. copt pe grătar: puiu prăjit; fig. răbdări prăjite.

prăjít, -ă adj. Fript într’o tingire sau la oare-care distanță de foc: pîne prăjită. Răbdărĭ prăjite, nimic de mîncare, cascote.

PRĂJI, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ♦ Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. – Din sl. pražiti.

PRĂJI, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ♦ Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. – Din sl. pražiti.

mierte-fierte ssp [At: DELAVRANCEA, S. 98 / E: fierte (pll fiert)] (Csnp; îe) O să-ți dau ~ Mâncăruri alese.

prăji [At: CORESI, EV. 367 / Pzi: ~jesc, 3 (îrg) ~jaște / E: slv пражити] 1 vt A supune un aliment acțiunii focului, de obicei în grăsime încinsă pentru a-l face comestibil Si: a frige. 2 vi (Rar; îe) A i-o ~ A încerca să facă un rău cuiva. 3 vi (Rar; îae) A pune cuiva gând rău. 4-5 vtr (Fig) (A face să sufere sau) a suferi o durere sufletească violentă. 6 vt (Gmț) A distruge prin foc. 7 vr (Rar) A se usca din cauza arșiței. 8-9 vtr (Fig; fam) A (se) păcăli. 10-11 vtr (Fig; fam) A (se) înșela. 12-13 vt (Rel; înv) (A tortura sau) a ucide cu focul. 14 vr (D. oameni) A se expune la căldura focului ori la razele soarelui, pentru a se încălzi, a se bronza etc. 15 vr (Îe) A-și ~ burta la soare A nu face nimic Si: a lenevi. 16 vr (Îrg) A se usca la soare. 17 vt (Teh) A efectua operația de prăjire (3).

MIERTE s. m. pl. (Regional, în expr.) Mierte-fierte (sau prăjite) = tot felul de lucruri. Au dorit mierte-fierte, Cerul cu stelele. Raiul cu miresmele, Zori cu rochi de curcubee Și cu ochii de scînteie. DELAVRANCEA, S. 98. – Pronunțat: mier-.

PRĂJI, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A expune (un aliment) la căldura focului (în special în grăsimi) și a-l face comestibil. V. frige, coace. A prăji cafea.Doftorii satului... erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15. ◊ Refl. Scoțînd prăjitura din calup, pune-o în cuptor singură să se mai prăjească. La TDRG. ◊ Fig. (Cu privire la oameni) A chinui, a tortura. A mers așa cît a mers, pînă i-a dat în cap cocoanei să-ntoarcă foaia, să-l prăjească și pe altă parte; s-a prefăcut că-l teme, că e zuliară. CARAGIALE, O. III 33. 2. Refl. (Despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi). Se prăjeau la soare și se mișcau prin mîl, s-alungau pe prund pînă sub bolțile de răchită. SADOVEANU, O. VIII 135. O babă șade pe prispă... prăjindu-se la soare. REBREANU, I. 10. ◊ Fig. In fața noastră se ridică munți sălbatici care se prăjesc la soare de la începutul lumii. ALECSANDRI, O. P. 350. (Tranz.) Vreo două vapoare de marfă acostate la cheiul vechi de piatră își prăjeau la soare trupurile uriașe. BART, S. M. 59. ◊ Expr. A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. Ucenicul... era harnic, harnic grozav, de toată ziua își prăjea burta la soare. La TDRG. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o anumită temperatură, inferioară temperaturii de topire, pentru a le modifica compoziția chimică și a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare.

A SE PRĂJI mă ~esc intranz. (despre persoane) A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde. ~ la soare. /<sl. pražiti

A PRĂJI ~esc tranz. 1) (alimente) A prepara supunând acțiunii focului, în tigaie sau în ceaun (cu sau fără grăsime). ~ pește. 2) (minereuri) A încălzi până la o temperatură mai joasă decât cea de topire (în vederea uscării sau a prelucrării ulterioare). /<sl. pražiti

prăjì v. 1. a coace carne pe grătar, pe cărbuni; 2. a fierbe în unt; 3. a arde frigând: a prăji cafea. [Slav. PRAJITI, a frige].

prăjésc v. tr. (vsl. pražiti, prŭžiti, a frige, prŭga, pîrgă, sîrb. pržiti, nsl. pražiti, a frige; rus. prĕážiti, a prăji; ung. parázsolni, pörzsölni, a frige, párgolni, a prăji, perzselni, pergelni, a frige. V. prajă, pîrgă, pîrjol și frig 2). Frig într’o tingire (tigaĭe, tavă) în unt orĭ în unt-de-lemn vorbind de friptură saŭ unele prăjiturĭ saŭ frig într’un vas uscat (numit frigare saŭ prăjitoare), vorbind de cafea, năhut ș. a.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mierte-fierte (pop.) s. f. pl.

prăji (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăjesc, 3 sg. prăjește, imperf. 1 prăjeam; conj. prez. 1 sg. să prăjesc, 3 să prăjească

prăji (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăjesc, imperf. 3 sg. prăjea; conj. prez. 3 prăjească

prăji vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăjesc, imperf. 3 sg. prăjea; conj. prez. 3 sg. și pl. prăjească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂJIT adj. 1. (rar) sfârâit. (Cartofi ~.) 2. fript. (Carne ~ în ulei.) 3. bronzat, înnegrit, negru, pârlit, (reg.) pârjolit. (Om ~ la soare.)

PRĂJIT adj. 1. (rar) sfîrîit. (Cartofi ~.) 2. fript. (Carne ~ în ulei.) 3. bronzat, înnegrit, negru, pîrlit, (reg.) pîrjolit. (Om ~ la soare.)

PRĂJI vb. 1. a frige. (A ~ un aliment în ulei.) 2. v. bronza.

PRĂJI vb. 1. a frige. (A ~ un aliment în ulei.) 2. a (se) arde, a (se) bronza, a (se) înnegri, a (se) pîrli, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)

prăji vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA. USCA. ZBICI. ZVÎNTA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prăji (prăjesc, prăjit), vb.1. A frige. – 2. A (se) arde. – 3. A (se) înșela. Mr. părjescu, părjire, megl. prăjǫs, prăjiri. Sl. pražiti (Miklosich, Lexicon, 656; Cihac, II, 285; Graur, BL, VI, 167), cf. bg. părža, slov. pražiti, cr. peržiti, alb. përžis, mag. perzselni.Der. prăjeală (Munt., var. Olt. prăjilă), s. f. (prăjire, rîntaș, aliment prăjit); prăjitoare, s. f. (aparat de prăjit cafea); prăjitorie, s. f. (prăjire); prăjitură, s. f. (plăcintă, aliment dulce din făină; prăjeală).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PRĂJÍ vb. IV. În gastronomie, mod de a prepara un aliment, mai ales carne, prin introducere în grăsime încinsă; în expr. a prăji în tigaie sau la tigaie = a prăji în puțină grăsime, ulei sau unt, în special piese mici de carne sau legume, la foc viu (sin. a sota); a prăji în baie de grăsime = a prăji prin imersiune totală în grăsime încinsă un aliment natur, pane sau învelit în aluat; v. a căli.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

prăjit, -ă, prăjiți, -te adj. (tox.) drogat, care se află sub influența narcoticelor.

a mânca răbdări prăjite expr. a răbda de foame.

a se prăji la lumânare expr. (adol., stud.) a muri.

prăji, prăjesc I. v. t. a păcăli, a înșela, II. v. r. 1. a se păcăli, a fi înșelat. 2. (tox.) a se droga.

răbdări prăjite expr. (glum.) nici un fel de mâncare, nimic de mâncare.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIERTE-FIERTE subst. pl. (Cu sens neprecizat, într-o formulă rimată) Au dorit mierte-fierte: Cerul cu stelele, Raiul cu mirezmele. DELAVRANCEA, S. 98. O să-ți dau mierte-fierte (=o să-ți dau cine știe ce mîncări alese). CIAUȘANU, GL. - Formație spontană de la fierte (pl. lui fiert). Cf. GRAUR, E. 19.

Intrare: prăjit (adj.)
prăjit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjit
  • prăjitul
  • prăjitu‑
  • prăji
  • prăjita
plural
  • prăjiți
  • prăjiții
  • prăjite
  • prăjitele
genitiv-dativ singular
  • prăjit
  • prăjitului
  • prăjite
  • prăjitei
plural
  • prăjiți
  • prăjiților
  • prăjite
  • prăjitelor
vocativ singular
plural
Intrare: prăjit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăjit
  • prăjitul
  • prăjitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • prăjit
  • prăjitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mierte-fierte
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • mierte-fierte
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • mierte-prăjite
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: prăji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăji
  • prăjire
  • prăjit
  • prăjitu‑
  • prăjind
  • prăjindu‑
singular plural
  • prăjește
  • prăjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăjesc
(să)
  • prăjesc
  • prăjeam
  • prăjii
  • prăjisem
a II-a (tu)
  • prăjești
(să)
  • prăjești
  • prăjeai
  • prăjiși
  • prăjiseși
a III-a (el, ea)
  • prăjește
(să)
  • prăjească
  • prăjea
  • prăji
  • prăjise
plural I (noi)
  • prăjim
(să)
  • prăjim
  • prăjeam
  • prăjirăm
  • prăjiserăm
  • prăjisem
a II-a (voi)
  • prăjiți
(să)
  • prăjiți
  • prăjeați
  • prăjirăți
  • prăjiserăți
  • prăjiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăjesc
(să)
  • prăjească
  • prăjeau
  • prăji
  • prăjiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăjit, prăjiadjectiv

  • 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. DEX '09 DLRLC
    sinonime: copt fript
    • format_quote Boldur Iloveanu îl cercetă mai atent, cu urîtul lui rîs care-i dezvelea gingiile și dinții rari, de cafea prăjită. C. PETRESCU, A. 336. DLRLC
    • format_quote Pe ramurile lui sta ca niște merișoare p-o parte rumene de părea că erau prăjite. ISPIRESCU, L. 244. DLRLC
    • format_quote Nu ospătați ceva? Am ciorbă de crap, moron prăjit. CONTEMPORANUL, VII 40. DLRLC
    • 1.1. Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). DEX '09
    • chat_bubble glumeț Răbdări prăjite = niciun fel de hrană. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: nimic
      • format_quote Dar ce mîncăm noi, fetelor, hăi? – la, răbdări prăjite, dragă cumnățică. CREANGĂ, P. 9. DLRLC
      • format_quote M-ai hrăni bine? – Te-aș hrăni cu răbdări prăjite. ALECSANDRI, T. I 264. DLRLC
  • 2. rar Despre vegetație: pârjolit, uscat, îngălbenit. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pe fînețele liniștite, deasupra ierbii prăjite, plutește un freamăt domol, uscat, neîntrerupt. SADOVEANU, O. VII 251. DLRLC
etimologie:
  • vezi prăji DEX '09 DEX '98 NODEX

prăjitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) prăji. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi prăji DEX '98 DEX '09

mierte-fierte, mierte-fiertesubstantiv feminin plural

  • 1. Tot felul de lucruri. DLRLC
    • format_quote Au dorit mierte-fierte, Cerul cu stelele. Raiul cu miresmele, Zori cu rochi de curcubee Și cu ochii de scînteie. DELAVRANCEA, S. 98. DLRLC

prăji, prăjescverb

  • 1. tranzitiv A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: frige
    • format_quote A prăji cafea. DLRLC
    • format_quote Doftorii satului... erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15. DLRLC
    • format_quote reflexiv Scoțînd prăjitura din calup, pune-o în cuptor singură să se mai prăjească. La TDRG. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv reflexiv A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. DEX '09 DEX '98
      sinonime: arde
    • 1.2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) chinui, a (se) frământa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A mers așa cît a mers, pînă i-a dat în cap cocoanei să-ntoarcă foaia, să-l prăjească și pe altă parte; s-a prefăcut că-l teme, că e zuliară. CARAGIALE, O. III 33. DLRLC
  • 2. reflexiv familiar (Despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bronza
    • format_quote Se prăjeau la soare și se mișcau prin mîl, s-alungau pe prund pînă sub bolțile de răchită. SADOVEANU, O. VIII 135. DLRLC
    • format_quote O babă șade pe prispă... prăjindu-se la soare. REBREANU, I. 10. DLRLC
    • format_quote figurat În fața noastră se ridică munți sălbatici care se prăjesc la soare de la începutul lumii. ALECSANDRI, O. P. 350. DLRLC
    • format_quote figurat tranzitiv Vreo două vapoare de marfă acostate la cheiul vechi de piatră își prăjeau la soare trupurile uriașe. BART, S. M. 59. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv familiar A-și prăji burta la soare = a nu face nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: lenevi
      • format_quote Ucenicul... era harnic, harnic grozav, de toată ziua își prăjea burta la soare. La TDRG. DLRLC
  • 3. tranzitiv A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic