2 definiții pentru prăznicitor
Explicative DEX
prăznicitor, ~oare a [At: LM / Pl: ~i, ~oare / E: prăznici + -tor] (Îvr) 1-2 Prăznuitor (1-2).
Arhaisme și regionalisme
prăznicitor, prăznicitoare, adj. (înv.) prăznuitor; care prăznuiește, sărbătorește.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prăznicitor
prăznicitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)