PRĂVĂLIÁȘ, prăvăliași, s. m. (Rar) Negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. [Pr.: -li-aș] – Prăvălie + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRĂVĂLIÁȘ ~i m. 1) Negustor care ține o prăvălie; dughenar. 2) Vânzător într-o prăvălie. [Sil. -li-aș] /prăvălie + suf. ~aș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRĂVĂLIÁȘ s. (rar) prăvăliar, (reg.) boltaș, (înv.) dughengiu. (Proprietar al unei prăvălii sau ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRĂVĂLIÁȘ s. v. tarabagiu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prăvăliáș s. m. (sil. -li-aș), pl. prăvăliáși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink