POZITIVÍST, -Ă, pozitiviști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al pozitivismului. 2. Adj. Care aparține pozitivismului, care se referă la pozitivism, specific pozitivismului. ♦ (Rar) Realist. – Din fr. positiviste.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POZITIVÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de pozitivism; propriu pozitivismului. /<fr. positiviste
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POZITIVÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al pozitivismului. /<fr. positiviste
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POZITIVÍST, -Ă adj. Referitor la pozitivism. // s.m. și f. Adept al pozitivismului. [Cf. fr. positiviste].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POZITIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al pozitivismului. (< fr. positiviste)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pozitivíst s. m., adj. m., pl. pozitivíști; f. sg. pozitivístă, pl. pozitivíste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink