POZIȚIONÁ, poziționez, vb. I. Tranz. 1. A așeza într-o anumită poziție. 2. A indica coordonatele geografice ale unei (acro)nave, amplasamentul exact al unei mașini, al unor unități militare etc. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. positionner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A POZIȚIONÁ ~éz tranz. A așeza într-o anumită poziție. [Sil. -ți-o-] /<fr. positionner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POZIȚIONÁ vb. I. tr. A indica coordonatele geografice ale unei nave, amplasamentul exact al unei mașini, al unei unelte, al unei trupe etc. [< fr. positionner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

POZIȚIONÁ vb. tr. 1. a așeza (un obiect, o sculă) într-o anumită poziție. ◊ (inform.; despre un text) a introduce la începutul liniilor un număr variabil de spații, în scrierea unui program. 2. a indica coordonatele geografice ale unei (aero)nave, amplasamentul exact al unei mașini, unelte, trupe etc. (< fr. positionner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

poziționá vb., ind. prez. 1 sg. poziționéz, 3 sg. și pl. poziționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink