POZEUR, pozeuri, s. m., adj. (Livr.) (Persoană îngâmfată) care pozează, studiindu-și în permanență atitudinile, gesturile etc. pentru a face impresie, pentru a epata sau pentru a se evidenția. [Pr.: pozör. – scris și: poseur] – Din fr. poseur.
Sursa: DEX '09
(2009)
|
Adăugată de
liastancu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POZEUR s.m. (Franțuzism) Om îngâmfat, care pozează, care își studiază atitudinea permanent. [Pron. -zör, var. (după alte surse) poseur. / < fr. poseur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pozeur (fr.) (livr.) [pron. pozör] (-zeur) adj. m., s. m., pl. pozeuri
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
liastancu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pozeur s.m. (franțuzism) Îngâmfat, afectat ◊ „Tânărul (D.C.) disimulează histrionic. E pozeur, zgomotos, provocator și chiar agresiv, face nu numai pe clovnul, ci și pe nebunul, părând la un moment dat chiar nebun.” Sc. 30 III 83 p. 4 [pron. pozör] (din fr. poseur; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink