POVARNAGÍU, povarnagii, s. m. (Reg.) Persoană care lucrează la o povarnă; proprietar al unei poverne; velnicer. – Povarnă + suf. -agiu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POVARNAGÍU s. velnicer, (reg.) balgier, rachier, țuicar, velnițar, vinărsar, (înv.) povârnar. (~ul era proprietarul unei poverne.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

povarnagíu s. m., art. povarnagíul; pl. povarnagíi, art. povarnagíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink