POTÓU, potouri, s. n. Punct de plecare și de sosire la alergările de cai sau p. gener., la alte curse sportive. – Din fr. poteau.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POTÓU ~ri n. Linie de pornire și de sosire la alergările de cai. /<fr. poteau
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POTÓU s.n. Linia de plecare și de sosire la alergările de cai. [Pl. -uri. / < fr. poteau].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

POTÓU s. n. linia de plecare și de sosire în alergările de cai. (< fr. poteau)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

POTÓU s. sosire, țintă. (Calul a ajuns primul la ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

potóu (potóuri), s. n. – Țintă, punct final al unei curse. Fr. poteau.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

potóu s. n., art. potóul; pl. potóuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink