opțiuni
  • info
7 definiții pentru potopitor

Explicative DEX

POTOPITOR, -OARE, potopitori, -oare, adj. (Pop.) Care potopește, inundă, distruge, năpădește din toate părțile. – Potopi + suf. -tor.

POTOPITOR, -OARE, potopitori, -oare, adj. (Pop.) Care potopește, inundă, distruge, năpădește din toate părțile. – Potopi + suf. -tor.

potopitor, ~oare a [At: C. PETRESCU, O. P. II, 36 / Pl: ~i, ~oare / E: potopi + -itor] (Pop) 1 Care copleșește. 2 Care inundă. 3 Care distruge. 4 Care este greu de suportat.

POTOPITOR, -OARE, potopitori, -oare, adj. Care potopește, năpădind din toate părțile; copleșitor. Dar cît ține vara, arșița este potopitoare. Seceta de anul trecut era floare la ureche pe lîngă aceasta de acum. PAS, L. I 115. În ninsoarea din ce în ce mai deasă și potopitoare, s-a îndreptat voioasă spre cealaltă stradă. C. PETRESCU, O. P. II 36. La ceasul acela de amiază, afară era un soare potopitor. I. BOTEZ, ȘC. 105.

POTOPITOR ~oare (~ori, ~oare) pop. 1) Care potopește; care aduce prăpăd. Revărsare ~oare. 2) fig. Care este greu de suportat. Gălăgie ~oare. /a potopi + suf. ~tor

Ortografice DOOM

potopitor (pop.) adj. m., pl. potopitori; f. sg. și pl. potopitoare

potopitor (pop.) adj. m., pl. potopitori; f. sg. și pl. potopitoare

potopitor adj. m., pl. potopitori; f. sg. și pl. potopitoare

Intrare: potopitor
potopitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potopitor
  • potopitorul
  • potopitoru‑
  • potopitoare
  • potopitoarea
plural
  • potopitori
  • potopitorii
  • potopitoare
  • potopitoarele
genitiv-dativ singular
  • potopitor
  • potopitorului
  • potopitoare
  • potopitoarei
plural
  • potopitori
  • potopitorilor
  • potopitoare
  • potopitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potopitor, potopitoareadjectiv

  • 1. popular Care potopește, inundă, distruge, năpădește din toate părțile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: copleșitor
    • format_quote Dar cît ține vara, arșița este potopitoare. Seceta de anul trecut era floare la ureche pe lîngă aceasta de acum. PAS, L. I 115. DLRLC
    • format_quote În ninsoarea din ce în ce mai deasă și potopitoare, s-a îndreptat voioasă spre cealaltă stradă. C. PETRESCU, O. P. II 36. DLRLC
    • format_quote La ceasul acela de amiază, afară era un soare potopitor. I. BOTEZ, ȘC. 105. DLRLC
etimologie:
  • Potopi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.