POTOLITÓR, -OÁRE, potolitori, -oare, adj. (Rar) Care potolește, liniștitor, calmant. – Potoli + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POTOLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care potolește; care are însușirea de a potoli; liniștitor. /a potoli + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POTOLITÓR adj. v. alinător, calmant, liniștitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

potolitór adj. m., pl. potolitóri; f. sg. și pl. potolitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink