potléc, potlécuri, s.n. (reg.) 1. bucată de lemn, în formă de triunghi, care se așază între acoperiș și căpriori, pentru a ridica streașina casei. 2. bucată de lemn care se adaugă la o bârnă mai scurtă sau care umple scobitura unei bârne când se construiește o casă mare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink