2 definiții pentru poticnitor
Explicative DEX
poticnitor, ~oare a [At: BELDIMAN, N. P. II, 19/11 / Pl: ~i, ~oare / E: poticni + -tor] (Îvr) 1 Care se împiedică. 2 (D. mers) Nesigur.
Arhaisme și regionalisme
poticnitor, poticnitoare, adj. (înv.) care se poticnește; (despre mers) nesigur, șovăielnic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: poticnitor
poticnitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)