POTENȚIOMÉTRU, potențiometre, s. n. (Fiz.) 1. Aparat pentru divizarea tensiunii electrice. 2. Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. potentiomètre.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POTENȚIOMÉTRU ~e n. 1) Reostat pentru divizarea și reglarea lină a tensiunii din circuit. 2) Instrument pentru măsurarea forței electromotoare sau a tensiunii prin metoda compensației. [Sil. -ți-o-] /<fr. potentiometre
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POTENȚIOMÉTRU s.n. 1. Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. ♦ Reostat care intră în compunerea unui asemenea montaj. 2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin compensare. [Pron. -ți-o-. / < fr. potentiomètre].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POTENȚIOMÉTRU s. n. 1. aparat din rezistențe etalonate, pentru măsurarea diferențelor de potențial și a tensiunii electromotoare. 2. rezistor reglabil pentru divizarea tensiunii electrice. (< fr. potentiomètre)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POTENȚIOMÉTRU s. (FIZ.) compensator.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
potențiométru s. n. (sil. -ți-o-, -tru), art. potențiométrul; pl. potențiométre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink