POSTTÓNIC, -Ă, posttonice, adj. (Lingv.: despre silabe sau sunete) Care urmează după o silabă sau după o vocală accentuată. – Din fr. posttonique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POSTTÓNIC ~că (~ci, ~ce) lingv. (despre silabe și sunete) Care succede o silabă accentuată. /<fr. posttonique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POSTTÓNIC, -Ă adj. (Despre silabe, vocale atone) Așezat după un sunet accentuat; care urmează după accent. [< fr. posttonique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

POSTTÓNIC, -Ă adj. (despre silabe, sunete) așezat după o silabă tonică sau după un sunet accentuat. (< fr. posttonique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

posttónic (post-to-) adj. m.; f. posttónică, pl. posttónice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

posttónic adj. (sil. mf. post-) → tonic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

POSTTÓNICĂ adj. f. v. posttonic. [DOOM 2]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink