POSTILIÓN, postilioni, s. m. (Livr.; înv.) Surugiu care conducea un poștalion. [Pr.: -li-on] – Din fr. postillon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

postilión s. m. (sil. -li-on), pl. postilióni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink