porozău sn [At: KLEIN, D. 408 / V: (reg 1) părăzel, ~raziu, purăz~ / Pl: (1) ~ri, (3) ~zaie, ~zauă / E: mg porzó] 1 (Trs) Nisip fin. 2 (Trs; pex) Praf sau cenușă care se presară pe scrisorile proaspăt scrise, spre a absorbi cerneala. 3 (Trs; îf poraziu) Nisip fin din albia și de pe malul râurilor, care, amestecat cu var, se folosește la spoit. 4 (Reg) Palmă¹ din nuiele de alun.

porozăŭ n., pl. urĭ (ung. porzó). Trans. Nisip.

paraziu sn vz porozău corectat(ă)

părăzel sn vz porozău

purăzău s vz porozău

porozău (-uri), s. n. – (Trans.) Nisip. Mag. porzó (Cihac, II, 521).

porozău, porozăuri, s.n. (reg.) 1. nisip; nisip fin, praf, cenușă folosite în loc de sugative. 2. (în forma: poraziu) nisip amestecat cu var folosit la spoit. 3. palmă de bătut covoarele, făcută din nuiele de alun.