PORCĂÍ, porcăiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) insulta în mod grosolan. 2. Refl. A se purta ca un porc (2). – Porc + suf. -ăi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PORCĂÍ ~iésc tranz. pop. A trata cu vorbe vulgare; a numi „porc”. /porc + suf. ~ăi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE PORCĂÍ mă ~iésc intranz. 1) A se purta ca un porc. 2) A face (concomitent) schimb de vorbe vulgare (unul cu altul). /porc + suf. ~ăi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PORCĂÍ vb. (reg.) a scrofăi. (L-a ~ cum i-a venit la gură.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
porcăí2, porcăiésc, vb. IV (reg.; la unele jocuri cu mingea) a avea rolul de porcar (de prinzător și aruncător); a porcări.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
porcăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. porcăiésc, imperf. 3 sg. porcăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. porcăiáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
porcăi, porcăiesc I v. t. a insulta (pe cineva) în mod grosolan. II. v. r. 1. a se insulta reciproc în mod grosolan. 2. a mânca cu lăcomie.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink