12 intrări
- Popi
- popi
- barba-popii
- boul-popii
- brâul-popii
- calul-popii
- colțunii-popii
- colțunul-popii
- găinușa-popii
- pop (diverse)
- popă
- straița-popii
121 de definiții
din care- explicative (32)
- morfologice (29)
- relaționale (45)
- etimologice (2)
- specializate (5)
- enciclopedice (3)
- argou (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POPI, popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.
POPI, popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
popi1 i [At: A IV, 3 / E: fo] (Reg; are) Strigăt cu care oamenii cheamă rațele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popi2 [At: ANON. CAR. / Pzi: ~pesc / E: popă1] 1-2 vtfr (Pfm) A (se) preoți (1). 3 vtf (Îvr) A călugări. 4 vi (Pfm) A sluji în calitate de popă1 (1). 5 vi (Îvr) A exercita funcția de preoteasă. 6 vt (Înv) A unge domn. 7 vi (Reg) A cobi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popi3 vt [At: DDRF / Pzi: ~pesc / E: pop1] (Rar) A propti cu popi1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPI, popesc, vb. IV. Tranz. (Popular sau familiar; uneori cu sens depreciativ) A face (pe cineva) popă; a preoți, a hirotonisi. Popa are și el doi băieți la seminar, pe care, mai tîrziu, are să-i popească. STANCU, D. 34. Uite, de-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară. COȘBUC, P. I 204. Cum s-a simțit Că e popit, Pe toți țiganii că-i cheamă Și de spovadă-i întreabă. MARIAN, S. 303.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A POPI ~esc tranz. 1) A face să se popească; a preoți; a hirotonisi. 2) pop. A însărcina cu o misiune ingrată; a boieri. /Din popă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE POPI mă ~esc intranz. A deveni popă; a se preoți; a se hirotonisi. /Din popă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
popì v. a consacra pe un popă, a-l hirotoni.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOU, boi, s. m. 1. Taur castrat, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). ◊ Bou sur = bour. ◊ Expr. A nu-i fi (cuiva) toți boii acasă = a fi rău dispus. S-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reușit să învețe nimic, care nu s-a lămurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui bărbat. 2. Compuse: bou-de-mare = pește marin mic, de culoare cafenie sau cenușie-închis, cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roșii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene; buhai-de-baltă (Bombinator pachypus); b) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru și cu gâtul alb; buhai-de-baltă (Botaurus stellaris); c) (și în forma bou-de-apă) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniță; boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză. – Lat. bovus (= bos, bovis).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAL, cai, s. m. 1. Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune (Equus caballus); p. restr. armăsar castrat. Calul de dar nu se caută la dinți (sau în gură) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără să se mai țină seama de defecte. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poștă = a fi întrebuințat la toate; a alerga mult. Cal de bătaie = a) persoană hărțuită, muncită de toți; b) problemă de care se ocupă multă lume și care revine mereu pe primul plan. A face (sau a ajunge) din cal măgar = a face să ajungă (sau a ajunge) într-o situație mai rea de cum a fost. A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereți) = a-și închipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut. La Paștele cailor = niciodată. O alergătură (sau o fugă) de cal = o distanță (destul de) mică. Calul dracului = femeie bătrână și rea; vrăjitoare. ◊ Compus: cal-putere = unitate de măsură pentru putere, egală cu 75 de kilogrammetri-forță pe secundă[1]. 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal (1); a) aparat de gimnastică; b) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal (1). 3. Compuse: (Entom.) calul-dracului (sau calul-popii, cal-turtit, cal-de-apă) = libelulă; (Iht.) cal-de-mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; căluț de mare, hipocamp (2). (Hippocampus hippocampus). – Lat. caballus.
- De fapt, conform definiției din Sistemul Internațional, 1 cal-putere reprezintă puterea necesară pentru a ridica într-o secundă o masă de 75 kilograme pe o distanță de un metru împotriva gravitației Pământului, adică o valoare de 735,499 W. — raduborza
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLȚUN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunul-popii sau colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțun s. m.] – Din ngr. kaltsúni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POP1, popi, s. m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ♦ Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde, cu rolul de a transmite vibrațiile. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1. 3. Mănunchi de plante așezate vertical pentru uscare. [Pl. și: (3, n.) popuri] – Din bg. pop.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POP1, popi, s. m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ♦ Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1. 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca să se usuce. [Pl. și: (3, n.) popuri] – Din bg. pop.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POP1, popi, s. m. 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: a) bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc.; proptea, sprijin; b) stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș; c) fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului; d) (reg.) fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. ♦ Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. 2. (Reg.) Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1. 3. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca să se usuce. [Pl. și: (3, n.) popuri] – Din bg. pop.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POPĂ, popi, s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. A călca a popă = a) (mai ales în construcție negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere; b) a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege; rigă, crai, rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. – Din sl. popŭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poapă sf vz popă1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pop1 [At: LB / V: (reg) popă, pup / Pl: ~i, (reg, sn) ~uri / E: bg поп] 1 sm Par1 (1) cu care se sprijină, provizoriu, gardul, crengile unui pom etc. Si: proptea, reazem, sprijin, susținere, (rar) sprijinitoare, (pop) poprea, (reg) popoinog, poponeț3 (12), pripoană, proptă, propteală, proptiș, șoș, șpreit, (înv) rezemătură, sprijineală, sprijinitură. 2 sm Stâlp sau bârnă la casele și acareturile țărănești, pentru a susține sau a consolida zidul, planșeul, acoperișul etc. Si: pălimar, (pop) popârțac (1), (reg) poponeț3 (13). 3 sm (Mun; îs) ~ul nasului Cartilaj care desparte între ele fosele nazale Si: vomer, (reg) popos. 4 av (Reg; d. oameni; îe) A sta ~ A se ține drept. 5 av (Reg; d. oameni; îae) A sta în picioare. 6 av (Reg; îae) Se spune despre un lucru foarte bine făcut. 7 sm Fiecare dintre stâlpii prispei sau ai pridvorului, care susțin streașina acoperișului. 8 sm (Mol) Fiecare dintre stâlpii care, având un capăt înfipt în pământ, susțin gardul sau poarta Si: (reg) popcie. 9 sm (Mun; Dob) Fiecare dintre stâlpii care susțin podul morii. 10 sm (Reg) Stâlp de telegraf. 11 sm (Trs) Grindă groasă folosită pentru pavat străzile. 12 sm (Reg) Bucată de lemn adăugată la o bârnă ca să o prelungească. 13 sm (Mol; Trs) Prepeleac pe care se atârnă oale. 14 sm (Reg) Butuc sau bolovan pe care se sprijină o pârghie. 15 sf (Reg; îf popă) Cui sau bucată de lemn în formă de „T”, care leagă, la plug, grindeiul de cotigă Si: (reg) ciocârlie, ciocâlteu, cocoș, măsea. 16 sm Bucată de lemn care leagă cele două lopățele ale cârceiei la car Si: (reg) jiglă, lopățică, scăiuș, spetează, stinghie. 17 sm (Reg) Fus la vârtelniță. 18 sf (Reg; îf popă) Bărbătuș la războiul de țesut. 19 sm Bețișor pus înăuntrul viorii, violoncelului etc., în dreptul cătușului, ca să sprijine peretele de deasupra. 20 sm (Reg) Băț scurt, ascuțit la un capăt, cu care se joacă copiii, lovindu-l cu alte bețe Si: (reg) popic2 (14) Vz țurcă. 21 (Îcs) În ~ Joc de copii la care se folosește popul1 (20). 22 sm (Reg) Scândură din mijloc, la fundul butoiului, pe care sunt așezate, perpendicular, doagele Si: chingă, stinghie. 23 sm (Reg) Piesă de lemn la teasc, care presează strugurii sau semințele plantelor oleaginoase. 24 sm (Reg) Bucată de lemn cu care presează ciobanii coșul pe brânză. 25 sm (Reg) Bucată circulară dintr-un trunchi de brad pe care stau ciobanii când mulg oile. 26 sm (Buc; Mol) Bucată rotundă de lemn în care se fixează nicovala de ascuțit coasa. 27 sm (Reg) Bucată de lemn groasă la un capăt cu care se bătucește pământul Si: (reg) popic2 (11) Vz mai2. 28 sm (Ban; Trs) Tăvălug cu care se ridică piatra. 29 sm (Mol; lpl) Parte a harnașamentului care stă sub coada calului Si: (reg) curar. 30 sm Grămadă de snopi sau mănunchi de plante (in, cânepă, coceni de porumb etc.) care se așază în picioare, ca un con, ca să se usuce Si: (reg) căpiță, ciuclă, poponeț3 (14). 31 sf (Reg; îf popă; șîs popa crucilor) Snop de grâu care se pune pieziș, în vârful clăii sau grămezii de snopi, formând o apărătoare de ploaie Si: (reg) căciulă, clop, măgar, preoteasă, vârf. 32 sm (Trs) Fir de cânepă mai bine dezvoltat, folosit pentru sămânță. 33 sm (Trs; lpl) Fire de cânepă semănate în porumbiște pentru sămânță Si: (reg) hăldani. 34 sm (Trs; lpl) Fire de grâu lăsate netăiate. 35 sm (Reg) Fir de porumb rămas nesăpat la a# doua prașilă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pop3 [At: DEX / E: eg pop] 1 sni Curent artistic afirmat în muzica ușoară din cel de-al șaptelea deceniu, al sec. XX, mai ales în Anglia și în S. U. A., inspirat din creația folclorică. 2 sni (Pex) Compoziție de muzică ușoară cu temă și linie melodică inspirate din folclor. 3 ain (Îs) Muzică ~ Muzică ușoară sau rock cu largă audiență la public.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pop2 sm vz popă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popă2 sm vz pop1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popă1 sm [At: CORESI, EV. 6 / V: (înv) pop, (reg) poapă (Pl: poape) sf / G-D: ~pii, (înv) ~pei / Vc: ~, ~po / Pl: ~pi / E: slv попъ, slv попа] 1 (Pfm) Preot. 2 (Pfm; îe) A plăti ca ~pa A plăti sigur și până la ultimul ban. 3 (Pop; îlav) Ca fuiorul ~pii Inutil. 4 (Pop; îlv) A da ortul (sau pielea, reg, hâștioaga) -pii ori (reg) a-i zice ~pa pe (sau de) cap sau a-i cânta ~pa (la pat ori aghiosul) A muri. 5 (Pop; îe) A-i ședea ~pa la cap A fi pe moarte. 6-7 (Pfm, îe) A (i) se duce (sau a-i merge cuiva) vestea (reg buhul) ca de ~ tuns (A se face sau) a produce mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. 8 (Pfm; îae) A stârni mare vâlvă cu o faptă neobișnuită. 9 (Pfm; îe) A-i fi (cuiva) ~ A domina pe cineva. 10 (Pfm; îae) A tempera pe cineva. 11 (Pfm; îae) A face pe cineva inofensiv. 12 (Pfm; îae) A învăța minte pe cineva. 13 (Pfm; îae) A rezolva o situație dificilă. 14 (Pfm; îe) A-și găsi ~pa A-și găsi nașul. 15 (Îcn; îe) A călca pe ~ A da semne de seriozitate, ispirând încredere. 16 (Pfm; îae) A face pe grozavul. 17 (Pfm; îe) A se uita (la cineva) ca dracul la ~ A se uita urât la cineva 18 (Pfm; îe) A se ține după cineva ca dracul după (sau de) ~ A se ține pretutindeni după cineva. 19 (Pfm; îe) A fugi ca de ~ tuns A evita pe cineva. 20 (Pfm; îe) A trăi ca dracul cu ~pa A nu se înțelege cu cineva. 21 (Reg; îe) A fi botezat de un ~ beat A fî nebun. 22 (Pfm; îe) A avea burtă de ~ A fi foarte gras. 23 (Pfm; îae) Se spune despre un om care mănâncă foarte mult. 24 (Reg; îe) Vorbă de ~ ostenit Flecăreală. 25 (Îvr) Femeie cu funcție de preot. 26 (Reg; la dansul popular călușarii) Călușar care, în unele regiuni, poartă pe cap un potcap de hârtie și execută singur unele figuri ale jocului. 27 Carte de joc, având imprimată, pe una din părți, o imagine asemănătoare cu a unui preot (1) Si: rege, rigă, (înv) crai. 28 (Îs) ~pa prostul Joc de cărți în care pierde jucătorul care rămâne cu popa1 (26). 29 (Reg, îcs) Uite ~pa, nu e ~pa Joc de cărți în care jucătorii fac să apară și să dispară popa1 (26). 30 (Pfm; îe) A umbla cu uite ~pa, nu e ~pa A umbla cu șmecherii. 31 (Pfm; îae) A fi foarte inconsecvent. 32 (Reg; îs) ~pa Ianuș Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape. 33 Cea mai mare și mai valoroasă piesă la jocul de popice, în jurul căreia sunt așezate, într-o anumită ordine, celelalte piese. 34 (Reg) Persoană care servește mingea la oină. 35 (Reg; îcs) De-a ~pa De-a pietricelele. 36 (Mol) Post3. 37 (Mol; d. alimente; îla) De ~ De post3. 38 (Mol; d. zile, săptămâni; perioade; îal) În care se postește. 39 (Iht; reg) Zglăvoacă (Cottus gobio). 40 (Ent; reg) Cosaș (Lacustra cantans). 41 (Ent; reg) Grângoașă (Gymnopleurus pilularius). 42 (Ent; reg) Bărbătuș al unei insecte, pe care copiii îl înfig într-un băț ca să zbârnâie, la jocul zbârnâitoarea. 43 (Ent; reg; îc) ~pa-țiganilor Greier de câmp (Gryllus campestris). 44 (Bot; reg; lpl) Zbârciog (Morchella esculenta). 45 (Bot; reg) Crăiță (Tagetes erecta).46 (Bot; reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPĂ, popi, s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. A călca a popă = a) (mai ales la forma negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere; b) a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege; rigă, crai, rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. – Din sl. popŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
CAL, cai, s. m. 1. Animal domestic erbivor, cu copita, nedespicată (în special, spre deosebire de armăsar, masculul castrat), care servește omului la călărie, la tras vehicule și la dus poveri. Cal de ham. Cal de călărie. Cal de curse. ▭ În fața casei, legat la par, sta în ploaie un cal urît, ros de ham. CAMILAR, TEM. 51. Voinicii cai spumau în salt. COȘBUC, P. I 56. Calul... începe a sări în două picioare, forăind. CREANGĂ, P. 185. Caii lor aleargă alăturea-nspumați. EMINESCU, O. I 97. Am obosit ca un cal de poștă ce nu-și are tainul la vreme. ALECSANDRI, T. I 373. Calul de dar nu se caută în gură (sau la dinți) (= lucrurile primite în dar se iau așa cum sînt, fără să se mai țină seamă de defecte). Cunoscut ca un cal breaz. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poștă (sau cal de tramvai) = a alerga mult; a fi muncit peste măsură, a fi întrebuințat la toate, trimis în toate părțile. Sărmane, biete Barbule! ai ajuns cal de poștă împregiurul horii. ALECSANDRI, T. 85. Cal de bătaie = persoană foarte hărțuită, trasă din toate părțile, muncită; subiect, problemă de care se ocupă insistent multă lume, sau care vine mereu ca preocupare exclusivă a cuiva. A fi cal de dîrvală v. dîrvală. A face (pe cineva) din cal măgar = a face (pe cineva) să ajungă dintr-o situație mai bună într-una mai rea, a degrada; a înjosi, a umili. Ia ascultați, măi, dar de cînd ați pus voi stăpinîre pe mine? zise Gerilă. Apoi nu mă faceți din cal măgar, că vă veți găsi mantaua cu mine. CREANGĂ, P. 253. A ajunge din cal măgar = a ajunge într-o stare sau situație mai rea, mai proastă. A umbla după potcoave de cai morți v. potcoavă. A-și juca calul = a-și face mendrele. Știu eu năzdrăvănii de-ale spînului; și să fi vrut, de demult i-aș fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-și mai joace calul. CREANGĂ, P. 219. A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereți) = a-și închipui (sau a spune) lucruri fantastice, imposibile, de necrezut. Cred că visezi cai verzi, prietene. CAMILAR, N. I 112. Ia păziți-vă mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe păreți, că eu sînt Stan pățitul. CREANGĂ, P. 179. La paștile cailor (sau calului) = niciodată. O fugă de cal = distanță nu prea mare. Aud, cucoane?... dacă-i lungă poșta de-nainte?... Ba nu... ian cît cole, o palmă de loc, o fugă de cal... N-ai apucat a porni bine și ai și ajuns. ALECSANDRI, T. 45. Calul dracului = (depreciativ) femeie bătrînă, rea;, baborniță, vrăjitoare. ◊ Calul-troian = (cu aluzie la legendarul cal de lemn dăruit de greci troienilor) stratagemă de care se folosește un dușman pentru a reuși să pătrundă în tabăra adversă; inamic deghizat sub masca unui binefăcător. Vapoare mari [americane] ca niște cai troieni Aruncă gheara ancorei în port. BOUREANU, S. P. 4. Cal-putere = unitate de putere (egală cu 75 kilogrammetri pe secundă) cu care se măsoară forța motrice a unei mașini mișcate cu vapori de apă sau cu carburanți. Remorcherele de sute de cai-putere trec duduind din toate mașinile. BOGZA, C. O. 405. ◊ (Poetic) Cu mii de cai-putere Se crapă zorii unei alte ere! BENIUC, V. 91. ♦ (Mil., învechit) Cal de friză = baraj tehnic contra infanteriei, făcut dintr-un schelet de lemn sau de fier îmbrăcat cu sîrmă ghimpată. 2. Nume dat unor aparate sau piese care seamănă cu un cal: a) numele unui aparat de gimnastică, peste care se fac sărituri; b) figură în forma unui cap de cal la jocul de șah. 3. Compuse: calul-dracului sau calul-popii, cal-turtit, cal-de-apă = libelulă. Cal-de-mare (sau, rar, calul-mării) = mic pește marin al cărui cap seamănă cu acela al calului (Hippocampus). Împrejuru-ne s-adună Ale curții mîndre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte. EMINESCU, O. I 101.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POP, (1) popi, s. m., (2) popuri, s. n. 1. Stîlp sau par de lemn care se folosește pentru a sprijini un zid, un planșeu, crăcile unui pom etc.; stîlp sau bară așezată în poziție verticală, care servește la susținerea unei construcții sau a unor piese dintr-o construcție. Îmi atrase mai ales luarea-aminte un păr tînăr, încărcat cu pere rumene, așa de multe încît crengile trebuiseră să fie sprijinite cu popi. SADOVEANU, O. VIII 60. S-a așezat mai departe, după un pop al prispei. POPA, V. 49. În colțul dimpotrivă și sprijinit pe un pop de brad, se ridica un horn mic de vatră rece, pustie și fără cenușă. HOGAȘ, M. N. 78. 2. Mănunchi de cînepă sau alte plante așezate în picioare, ca să se usuce.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POPĂ, popi, s. m. I. 1. (Popular sau familiar; uneori ou sens depreciativ) Preot. Vi se împotrivește popa – deputatul cel mai statornic în sate al stărilor pe loc. ARGHEZI, P. T. 12. Un sărut păcat să fie? Numai popa să nu-l știe, Căci te sperie cu iadul. COȘBUC, P. I 99. În veșmînt de catifele, un bondar rotund în pîntec Somnoros, pe nas, ca popii, glăsuiește-ncet un cîntec. EMINESCU, O. I 87. Dă-ți popă pintenii și bate iapa cu călcîiele, se zice cuiva care a împrumutat un lucru și nu-l mai primește înapoi. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur. Burtă de popă v. burtă. A i se duce (sau a-i merge) cuiva vestea ca de popă tuns = a stîrni vîlvă cu o ispravă neobișnuită. La iad ai tras un guleai (= chef), de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. CREANGĂ, P. 319. Calcă a popă, se spune despre cel care, prin anumite atitudini, purtări sau înclinări, are asemănări cu un preot. Ș-apoi intrat în asemenea școală, mai numai barba și punga, bat-o pustia, te făcea să calci a popă! CREANGĂ, A. 86. A-și găsi popa = a-și găsi nașul, v. naș. Se vede că pîn’acuma le-a fost și lor veleatul. Cu Ivan și-au găsit popa. CREANGĂ, P. 305. A-i fi cuiva popa = a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte; a fi nașul cuiva, v. naș. Bine că știu. Că dacă-i vorba pe așa, apoi eu ți-s popa. REBREANU, I. 57. Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu. ALECSANDRI, T. 636. Nu e (bun) de... cum nu sînt eu de popă = nu e de loc potrivit, indicat pentru o muncă sau o sarcină. Cum nu-s eu popă (sau cum nu mi-e mie a mă face popă), se zice ca asigurare că un lucru nu poate fi făcut, nu se va face, nu se va întîmpla. Nu iei tu pe Ilinica, cum nu-s eu popă. VLAHUȚĂ, N. 129. Cît cei pe car, bade, zise Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cum nu mi-e mie acum a mă face popă. CREANGĂ, A. 82. A da ortul popii v. ort. ♦ Compus: săpunul-popii = odagaci. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc; rigă, rege, crai. Dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasă sau orice altă carte. FILIMON, C. 154. ◊ Popa-prostul = numele unui joc de cărți. Uite popa, nu e popa = numele unui joc de cărți; p. e x t. se spune cînd o situație se schimbă în fiecare moment sau cînd cineva își schimbă spusele în fiecare moment; cînd așa, cînd așa, ba e albă, ba e neagră. Mulți țărani, după ce vindeau vita, ori ce aveau în car, pierdeau apoi, tot în obor, toți banii la «uite popa, nu e popa». CAMIL PETRESCU, O. II 49. II. (La jocul de popice) Popicul cel mai mare care se așază în mijlocul celorlalte.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POP1 ~i m. 1) Stâlp la prispă sau la pridvor care susține streașina acoperișului; parmac. 2) Bucată de lemn în care se fixează batca sau nicovala. 3) Mănunchi de anumite plante (cânepă, in, stuf etc.) puse în picioare la uscat. /<bulg. pop
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPĂ ~i m. 1) (mai ales în biserica ortodoxă) Slujitor al cultului; preot. ◊ A da ortul (sau pielea) ~ii a muri. A-i merge (sau a i se duce) vestea ca de ~ tuns a se face cunoscut printr-o faptă reprobabilă. 2) Carte de joc pe care este reprezentat chipul unui bărbat în vârstă cu coroană; rege. 3) Piesa cea mai mare, care se pune în mijloc la jocul de popice. 4) pop. Snop care se pune cu spicele în jos în vârful clăii. [G.-D. popii] /<sl. popu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pop m. 1. stâlp, pus în mijlocul casei, ce proptește coarda (când nu-i destul de tare); a sprijini cu popi; 2. stinghie: popul teascului de vie; 3. Mold. lemnul cu trei craci al vârtelniței; 4. snop conic de in, lână, coceni: clădește în popi mănuchi de in. [Slav. POPŬ, popă; pentru sensurile tehnice (cari lipsesc limbilor slavice), cf. accepțiunile corespunzătoare ale fr. moine și ale germ. Pfaffe].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popă m. 1. preot creștin și în special ortodox; a călca a popă, a fi om de omenie; 2. Mold. post: zile de popă; 3. (în jocul de cărți) craiu; 4. fig. meșter: las’ pe mine că eu îi sunt popa de acum AL.; popa-belea, nenorocirea împelițată: bre! asta-i Neaga, popa belea! AL. [Slav. POPŬ (din lat. PAPA, părinte)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) pop m. (vsl. popŭ, popă). Proptea, stîlp, par așezat vertical supt ceva ca să nu se lase maĭ jos, cum se pune la tavanele slabe, în vioară supt scaun ca să susție presiunea coardelor și altele. Lemnu care susține roata vîrtelnițeĭ saŭ cicîriculuĭ. S. n., pl. urĭ, ca stogurĭ (Damé, 62). Glugă, piramidă de cocenĭ (strujenĭ), de cotoare ș. a. A sta pop, a sta copăcel, a sta în picĭoare, vorbind de pruncĭ cînd încep să pășească.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) pop m. (vsl. popŭ, popă). Vechĭ. Popă (numaĭ la sing. în loc. fixe, ca pop Ion, al luĭ pop Ion, ca și azĭ moș).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pópă m., pl. ĭ, gen. al popiĭ saŭ al luĭ popa (lat. pŏpa, servitor care îngrijea de foc, tămîĭe, apă, vin și vase la sacrificiĭ. Fiind m., o a rămas neprefăcut în oa. De aci: vsl. popŭ, bg. rus. pol. ung. pop). Vechĭ. Azĭ fam. saŭ ĭron. Preut creștinesc orĭ păgînesc: popă rusesc, catolic, turcesc. Rigă, rege la jocu de cărțĭ. A-țĭ merge vestea ca de popă tuns, a se răspîndi foarte răpede vestea rea despre tine. A fugi ca de popă tuns, a evita grozav o persoană. A călca a popă, a avea aer de om serios, a inspira încredere, a da semne de seriozitate; acest băĭat nu prea calcă a popă. De azĭ în ainte eŭ îs popa luĭ (saŭ eŭ ĭ-s popă), de azĭ în ainte-l învăț eŭ minte, îĭ arăt eŭ cum trebuĭe să se poarte. Uĭte popa, nu e popa, un joc de șarlatan care face să apară și să dispară popa (cartea de joc), purtare neserioasă cînd hotărăștĭ, revocĭ și ĭar hotărăștĭ un lucru. Ca fuĭoru popiĭ, de deeasupra învoĭeliĭ, fără folos. Ca popa (adică „cum prezice popa”), cu siguranță, fără îndoĭală: dacă stricĭ ceva, plăteștĭ ca popa. Triv. Drum bătut ca șezutu popiĭ, drum neted (pin aluz. la izbirea popiĭ de șa, că popiĭ de țară, chear și azĭ, îs în mare parte călărețĭ). V. papă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) popésc v. tr. (d. popă, ca și sîrb. popiti, a popi, d. pop, popă). Fam. saŭ iron. Fac popă, preuțesc. Par’că s’a popit popa (Munt. est), se zice cînd îs aprinse prea multe lumînărĭ. V. hirotonisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
popi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popesc, 3 sg. popește, imperf. 1 popeam; conj. prez. 1 sg. să popesc, 3 să popească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
popi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popesc, imperf. 3 sg. popea; conj. prez. 3 să popească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popesc, imperf. 3 sg. popea; conj. prez. 3 sg. și pl. popească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boul-popii (buburuză) s. m. art., pl. art. boii-popii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!calul-popii (libelulă) s. m. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colțunii-popii (plantă) s. m. pl. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colțunul-popii (plantă) s. m. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
găinușa-popii (insectă) (desp. gă-i-) s. f. art., g.-d. art. găinușei-popii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
pop1 (mănunchi) (pop.) s. n., pl. popuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pop2 (stâlp) s. m., pl. popi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
popă s. m., g.-d. art. popii; pl. popi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
straița-popii (plantă) s. f. art., g.-d. art. straiței-popii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
boul-popii (insectă) s. m. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
calul-popii (libelulă) s. m. art., pl. caii-popii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!colțunul-popii/colțunii-popii (plantă) s. m. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!găinușa-popii (insectă) (gă-i-) s. f. art., g.-d. art. găinușei-popii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pop1 (stâlp) s. m., pl. popi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pop2 (mănunchi) (pop.) s. n., pl. popuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popă s. m., g.-d. art. popii; pl. popi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!straița-popii (plantă) s. f. art., g.-d. art. straiței-popii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
boul-popii s. m., pl. boii-popii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
calul-popii s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțunul-popii/colțunii-popii (bot.) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găinușa-popii (insectă) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pop (stâlp) s. m., pl. popi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pop (mănunchi) s. n., pl. popuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
popă s. m., g.-d. art. popii; pl. popi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
straița-popii s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
popă, gen. popii
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
POPI vb. v. hirotonisi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPI vb. v. păstori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPI vb. (BIS.) a (se) hirotoni, a (se) hirotonisi, a (se) preoți, (pop.) a (se) sfinți. (A ~ un cleric.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popi vb. v. PĂSTORI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A popi ≠ a despopi, a răspopi
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOUL-POPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRÂUL-POPII s. v. calea lactee, calea-laptelui, curcubeu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CALUL-POPII s. v. libelulă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CAȘUL-POPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalbă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COAIELE-POPII s. pl. v. clocotici, clocotiș, spânz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COLȚUNII-POPII s. pl. v. viorele sălbatice.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LINGURA-POPII s. v. curcubețea, curcubețică, mormoloc, piperul-lupului, popilnic, remf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRIA-POPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂȚA-POPII s. v. cantaridă, câinele-babei, gândac-de-frasin, omida-urs, pisica-popii, scolopendră.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARASTASUL-POPII s. v. salbă-moale, vonicer.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂDUCHII-POPII s. pl. v. spânz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POP s. 1. (CONSTR.) pălimar, (pop.) popârțac, (reg.) poponeț. (~ de susținere a unui zid, a unui planșeu.) 2. v. proptea. 3. v. spetează. 4. (reg.) căpiță, ciuclă, poponeț. (Un ~ de in.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POP s. v. chingă, fus, prepeleac, stinghie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPĂ s. 1. v. preot. 2. rege, rigă, (înv.) crai. (~ la jocul de cărți.) 3. (reg.) măgar. (Snopul de grâu numit ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPĂ s. v. măsea, post, zglăvoacă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUICA-POPII s. v. buburuză, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, vaca-domnului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUICULIȚA-POPII s. v. buburuză, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, vaca-domnului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUNGA-POPII s. v. punguliță, traista-ciobanului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCAUNUL-POPII s. v. arșinic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRAIȚA-POPII s. v. traista-ciobanului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boul-popii s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. VACA-DOMNULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
brîul-popii s. v. CALEA-LACTEE. CALEA-LAPTELUI. CURCUBEU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
calul-popii s. v. LIBELULĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAȘUL-POPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalbă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coaiele-popii s. pl. v. CLOCOTICI. CLOCOTIȘ. SPÎNZ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
colțunii-popii s. pl. v. VIORELE SĂLBATICE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lingura-popii s. v. CURCUBEȚEA. CURCUBEȚICĂ. MORMOLOC. PIPERUL-LUPULUI. POPILNIC. REMF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măria-popii s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. VACA-DOMNULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîța-popii s. v. CANTARIDĂ. CÎINELE-BABEI. GÎNDAC-DE-FRASIN. OMIDA-URS. PISICA-POPII. SCOLOPENDRĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
parastasul-popii s. v. SALBĂ-MOALE. VONICER.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păduchii-popii s. pl. v. SPÎNZ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POP s. 1. (CONSTR.) pălimar, (pop.) popîrțac, (reg.) poponeț. (~ de susținere a unui zid, a unui planșeu.) 2. proptea, reazem, sprijin, susținere, (rar) sprijinitoare, (pop.) poprea, (reg.) pripoană, proptă, propteală, proptiș, șpraiț, (prin Munt. și Olt.) papainog, (Transilv.) șoș, (înv.) rezemătură, sprijineală, sprijoană. (~ pentru susținerea gardului.) 3. (TEHN.) lopățică, spetează, stinghie. (La cîrceie se află un ~.) 4. (reg.) căpiță, ciuclă, poponeț. (Un ~ de in.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pop s. v. CHINGĂ. FUS. PREPELEAC. STINGHIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPĂ s. 1. (BIS.) părinte, preot, (livr.) sacerdot. (A fost hirotonisit ~.) 2. rege, rigă, (înv.) crai. (~ la jocul de cărți.) 3. (reg.) măgar. (Snopul de grîu numit ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popă s. v. MĂSEA. POST. ZGLĂVOACĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puica-popii s. v. BUBURUZĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. VACA-DOMNULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puiculița-popii s. v. BUBURUZĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. VACA-DOMNULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
punga-popii s. v. PUNGULIȚĂ. TRAISTA-CIOBANULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scaunul-popii s. v. ARȘINIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
straița-popii s. v. TRAISTA-CIOBANULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pop (popi), s. m. – 1. Grămadă de știuleți de porumb puși la uscat. – 2. Stîlp de lemn în pridvorul caselor țărănești. – 3. Axă a vîrtelniței. – 4. Proptea, reazem. Creație expresivă, cf. pup, dop, păp(ușe); ca în cazul acesta din urmă, pare să indice un obiect relativ nedefinit prin conturile sale sau o marionetă. Raportul cu popă „preot” (Tiktin; Candrea; Scriban) este dubioasă. – Der. din gr. ὐποπούς „înzestrat cu picioare” (Diculescu, Elementele, 469) e improbabilă. Der. popic (Mold. popică), s. n. (bucată mică de lemn cu diferite întrebuințări; pop de vioară), cu suf. dim. -ic (după Conev 60, din bg. pop); popicar, s. m. (jucător de popice); popici, s. n. (Olt., axul vîrtelniței); popou, s. n. (șezut, fund), cuvînt folosit de copii; poponete (var. poponeț), s. m. (șezut; hopa-mitică; marionetă, om de paie; sperietoare; lămpiță; volbură, Convolvulus arvensis; șobolan de cîmp, Mus silvaticus), a căror idee comună este cea de „marionetă șezînd în fund” (numele volburei vine din sb. poponac, care nu poate explica celelelte sensuri din rom., cf. Cihac, II, 278; după Conev 56, din bg. papunec); popondoc, s. m. (parmac); popîndoc, s. m. (șobolan de cîmp; Mold., copil, puști); popîndău (var. popînzoi, popînzac), s. m. (șobolan de cîmp; sperietoare); popîndac, s. n. (Mold., plavie, mușuroi la suprafața apei în terenurile mlăștinoase); popi, s. m. pl. (Mold., taftur), cf. pofi; popenchi (var. popinci), s. m. (ciupercă comestibilă, Coprinus atramentarius, Coprinus comatus, Pholiota mutabilis, Pluteus cervinus, Amillaria mellea), pe care Candrea îl lega de sb. popič „ciupercă” și Scriban de rut. podpenka; popoța, vb. refl. (a se cocoța), cf. cocoța; împopoț(on)a, vb. refl. (a se găti), pe care Capidan, Dacor., II, 626 îl lega de pupă(za), pornind de o formă primitivă împupăza cf. DAR; popîc, interj. (exprimă ideea unei apariții neașteptate).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
popă (popi), s. m. – 1. Preot. – 2. Rigă, la jocurile de cărți. – 3. Popicul mare. – 4. (Trans.) Snop care desăvîrșește stogul. – 5. (Bucov.) Post. – Megl. popă. Sl. popŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 277), din mgr. πάπας, cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol. pop. – Der. popă, s. f. (înv., călugăr); popesc, adj. (sacerdotal); popește, adv. (preoțește); popi, vb. (a se face preot, a intra în biserică, a se hirotonisi); popici, s. m. (Olt., preot tînăr); popie, s. f. (preoție); popime, s. f. (preoțime); popîrțac, s. m. (popoiac; par; stîrpitură); popoiac, s. m. (preot tînăr); protopop, s. m. (protoiereu), din mgr. πρωτοπαπᾶς, în parte prin intermediul sl. protopopŭ; protopopeasă, s. f. (nevastă de protopop); protopopie, s. f. (protoierie); răspopi, vb. (a părăsi preoția), cf. sb. raspopiti; răspopă, s. m. (preot dat afară din sau care a abandonat preoția).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
popi3, popesc, vb. IV (reg.) a propti cu popi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
popi1 interj.(reg.; de obicei repetat) strigăt cu care oamenii cheamă rațele.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pop, popi, s.m. – Stâlp, par, proptea. – Din bg. pop (DEX, MDA); creație expresivă (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popă, popi, s.m. – 1. Preot: „C-acolo-s doi popt’i uniți, / Cunună pe cei fugiți” (Calendar, 1980: 86). Popi uniți = preoți greco-catolici. 2. Snopul de grâu din vârful clăii (ALR, 1956: 60). 3. Fir de iarbă sau de mălai rămas netăiat pe holdă: „Întoarnă-te cu secerea, că ț-o rămas după tine un pop” (Faiciuc, 2008). ♦ (onom.) Pop, Popa, Popan, Popean, nume de familie (28.946 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. popŭ (Miklosich, Cihac, cf. DER; DEX, MDA) < lat. popa „servitor care îngrijea de instrumentele utilizate la sacrificii” (Scriban).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popă, popi, s.m. – 1. Preot: „C-acolo-s doi popt’i uniți / Cunune pe cei fugiți” (Calendar 1980: 86). Popi uniți = preoți greco-catolici. 2. Snopul de grâu din vârful clăii (ALR 1956: 60). – Din sl. popŭ.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Popi, -ca, -că, -ciu, -ea v. Popa I 6, II 1, 3.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARUNCUS Adans., BARBA POPII, fam. Rosaceae. Gen originar din regiunile continentale ale emisferei nordice, 2 specii, erbacee, vivace. Flori (5-8 sepale, 5 petale libere, numeroase stamine) dioice. mici, albe, numeroase, în raceme paniculate, lungi. Frunze multipenat-compuse cu foliole mari, ovate, cu vîrf lung, ascuțit, neregulat-dentate, însoțite de stipele caduce.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortul popii – Ortul, o monedă veche în valoare de zece parale, era pe vremuri plata obișnuită pentru slujba religioasă la o înmormintare. De aceea „a da ortul popii” a ajuns să însemne: a-și da sfîrșitul. IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a da ortul popii expr. a muri.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a plăti ca popa expr. a plăti sigur, până la ultimul ban.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a umbla cu uite popa, nu e popa expr. a fi inconsecvent, a fi nehotărât, a-și schimba cu ușurință părerile, modul de a gândi și de a acționa.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jargoane de popă de țară expr. povestiri sau întâmplări știute de toată lumea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
popa prostu’ expr. joc de cărți din repertoriul ludic al copiilor mici.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
popi, popescverb
- 1. A (se) hirotonisi, a (se) preoți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Popa are și el doi băieți la seminar, pe care, mai tîrziu, are să-i popească. STANCU, D. 34. DLRLC
- Uite, de-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară. COȘBUC, P. I 204. DLRLC
- Cum s-a simțit Că e popit, Pe toți țiganii că-i cheamă Și de spovadă-i întreabă. MARIAN, S. 303. DLRLC
-
etimologie:
- popă DEX '09 DEX '98
boul-popiisubstantiv masculin articulat
- 1. Boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, buburuză, vaca-Domnului. DEX '09sinonime: boul-Domnului boul-lui-Dumnezeu buburuză vaca-Domnului
calul-popiisubstantiv masculin articulat
- 1. Libelulă. DEX '09 DLRLCsinonime: libelulă
colțunul-popii / colțunii-popiisubstantiv masculin articulat
- Plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită; viorele sălbatice (Viola silvestris). DEX '09
popă, popisubstantiv masculin
-
- Vi se împotrivește popa – deputatul cel mai statornic în sate al stărilor pe loc. ARGHEZI, P. T. 12. DLRLC
- Un sărut păcat să fie? Numai popa să nu-l știe, Căci te sperie cu iadul. COȘBUC, P. I 99. DLRLC
- În veșmînt de catifele, un bondar rotund în pîntec Somnoros, pe nas, ca popii, glăsuiește-ncet un cîntec. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
- Dă-ți popă pintenii și bate iapa cu călcâiele, se zice cuiva care a împrumutat un lucru și nu-l mai primește înapoi. DLRLC
- A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La iad ai tras un guleai (= chef), de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. CREANGĂ, P. 319. DLRLC
-
- A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se vede că pîn’acuma le-a fost și lor veleatul. Cu Ivan și-au găsit popa. CREANGĂ, P. 305. DLRLC
-
- A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bine că știu. Că dacă-i vorba pe așa, apoi eu ți-s popa. REBREANU, I. 57. DLRLC
- Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu. ALECSANDRI, T. 636. DLRLC
-
- A călca a popă = (mai ales în construcție negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere. DEX '09
- Ș-apoi intrat în asemenea școală, mai numai barba și punga, bat-o pustia, te făcea să calci a popă! CREANGĂ, A. 86. DLRLC
- diferențiere Calcă a popă, se spune despre cel care, prin anumite atitudini, purtări sau înclinări, are asemănări cu un preot. DLRLC
-
- A călca a popă = a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. DEX '09 DEX '98
- Nu e (bun) de... cum nu sunt eu de popă = nu e deloc potrivit, indicat pentru o muncă sau o sarcină. DLRLC
- Cum nu-s eu popă (sau cum nu mi-e mie a mă face popă), se zice ca asigurare că un lucru nu poate fi făcut, nu se va face, nu se va întâmpla. DLRLC
- Nu iei tu pe Ilinica, cum nu-s eu popă. VLAHUȚĂ, N. 129. DLRLC
- Cît cei pe car, bade, zise Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cum nu mi-e mie acum a mă face popă. CREANGĂ, A. 82. DLRLC
-
- Săpunul-popii = odagaci. DLRLCsinonime: odagaci
-
- 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasă sau orice altă carte. FILIMON, C. 154. DLRLC
- 2.1. Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 2.2. Uite popa, nu e popa = numele unui joc de cărți. DLRLC
- Mulți țărani, după ce vindeau vita, ori ce aveau în car, pierdeau apoi, tot în obor, toți banii la «uite popa, nu e popa». CAMIL PETRESCU, O. II 49. DLRLC
-
- (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4. Snop care se pune cu spicele în jos în vârful clăii. NODEXsinonime: măgar
etimologie:
- popŭ DEX '09 DEX '98
pop, popisubstantiv masculin pop, popurisubstantiv neutru
- 1. Stâlp, bârnă, par, prăjină etc. având diverse întrebuințări, mai ales ca element de susținere sau de sprijin: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. bucată lungă de lemn, prăjină sau par, folosite pentru a sprijini în mod provizoriu un gard, crengile unui pom etc. DEX '09 DLRLC
- Îmi atrase mai ales luarea-aminte un păr tînăr, încărcat cu pere rumene, așa de multe încît crengile trebuiseră să fie sprijinite cu popi. SADOVEANU, O. VIII 60. DLRLC
-
- 1.2. stâlp sau bârnă groasă de lemn cu care se susține provizoriu sau se consolidează un zid, un planșeu, un acoperiș. DEX '09 DLRLC
- În colțul dimpotrivă și sprijinit pe un pop de brad, se ridica un horn mic de vatră rece, pustie și fără cenușă. HOGAȘ, M. N. 78. DLRLC
-
- 1.3. fiecare dintre stâlpii unei prispe sau ai unui pridvor care, având unul dintre capete înfipt în talpa prispei, susțin cu celălalt capăt streașina acoperișului. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: parmac
- S-a așezat mai departe, după un pop al prispei. POPA, V. 49. DLRLC
-
- 1.4. fiecare dintre stâlpii care, având unul dintre capete înfipt în pământ, susțin un gard sau o poartă. DEX '09
-
- 2. Bețișor așezat în cutia de rezonanță a unor instrumente cu coarde. DEX '09 DEX '98
- 3. Nume dat mai multor piese, obiecte sau părți ale acestora, asemănătoare ca formă sau ca întrebuințare cu un pop ori executate dintr-un pop. DEX '09 DEX '98
- 3.1. Bucată de lemn în care se fixează batca sau nicovala. NODEX
-
- 4. Grămadă de snopi sau de mănunchi de cânepă ori de alte plante, așezate în picioare ca să se usuce. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- pop DEX '09 DEX '98 NODEX
straița-popiisubstantiv feminin articulat
- 1. Traista-ciobanului. Sinonimesinonime: traista-ciobanului