2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

popândea sf [At: ALEXI, W / Pl: ? / E: de la popândău] (Trs) Sperietoare (de păsări).

popândi [At: ANON. CAR. / Pzi: ~desc / E: cf bg попъдя] 1 vt (Olt; Ban) A îmbrânci. 2 vt (Olt) A omorî. 3 vr (Olt) A-și părăsi familia, locul de naștere sau reședința, stabilindu-se în altă parte Si: a se înstrăina.

popîndésc v. tr. (vsl. *poponditi, d. ponditi, a expulsa, de unde vine rom. pîndesc). Olt. Prăpădesc, ucid.

Sinonime

POPÂNDEA s. v. momâie, sperietoare.

POPÂNDI vb. v. ghionti, izbi, îmboldi, îmbrânci, împinge, înghionti.

popîndea s. v. MOMÎIE. SPERIETOARE.

popîndi vb. v. GHIONTI. IZBI. ÎMBOLDI. ÎMBRÎNCI. ÎMPINGE. ÎNGHIONTI.

Arhaisme și regionalisme

popândi, popândesc, vb. IV (reg.) 1. a îmbrânci, a înghionti. 2. (refl.) a-și părăsi familia, locul de naștere sau reședința; a se înstrăina.

Intrare: popândea
popândea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândea
  • popândeaua
plural
  • popândele
  • popândelele
genitiv-dativ singular
  • popândele
  • popândelei
plural
  • popândele
  • popândelelor
vocativ singular
plural
Intrare: popândi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • popândi
  • popândire
  • popândit
  • popânditu‑
  • popândind
  • popândindu‑
singular plural
  • popândește
  • popândiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • popândesc
(să)
  • popândesc
  • popândeam
  • popândii
  • popândisem
a II-a (tu)
  • popândești
(să)
  • popândești
  • popândeai
  • popândiși
  • popândiseși
a III-a (el, ea)
  • popândește
(să)
  • popândească
  • popândea
  • popândi
  • popândise
plural I (noi)
  • popândim
(să)
  • popândim
  • popândeam
  • popândirăm
  • popândiserăm
  • popândisem
a II-a (voi)
  • popândiți
(să)
  • popândiți
  • popândeați
  • popândirăți
  • popândiserăți
  • popândiseți
a III-a (ei, ele)
  • popândesc
(să)
  • popândească
  • popândeau
  • popândi
  • popândiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)