2 definiții pentru pontălui
Explicative DEX
pontălui [At: T. PAPAHAGI, M. 66 / Pzi: ~esc / E: pont3 + -ălui] (Mar) 1 vt A mustra1 pe cineva. 2 vt A plictisi. 3 vrr A se ciorovăi.
Arhaisme și regionalisme
pontălui, pontăluiesc, vb. IV (reg.) 1. a certa, a mustra. 2. a plictisi. 3. (refl.) a se împunge cu vorba, a se ciondăni, a se ciorovăi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pontălui
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)