PONEGRITÓR, -OÁRE, ponegritori, -oare, adj. Care ponegrește, care cuprinde o defăimare; calomnios. ♦ (Substantivat) Persoană care ponegrește; calomniator. – Ponegri + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PONEGRITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care ponegrește; defăimător. /a ponegri + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONEGRITÓR adj., s. 1. adj., s. v. calomniator. 2. adj. v. calomnios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ponegritór adj. m. (sil. -gri-), pl. ponegritóri; f. sg. și pl. ponegritoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink