PONDERÁ, ponderez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face ca două fapte să se echilibreze prin opunerea lor una alteia; a echilibra, a cumpăni. ♦ Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai cumpătat, mai măsurat; a (se) înfrâna, a (se) stăpâni, a (se) potoli, a (se) tempera. – Din fr. pondérer, lat. ponderare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PONDERÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A face să se pondereze. 2) (fapte, forțe) A opune (una alteia), aducând în stare de echilibru; a echilibra; a cumpăni. /<fr. ponderer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE PONDERÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni (mai) echilibrat. /<fr. ponderer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONDERÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A echilibra, a stabili un echilibru. [< fr. pondérer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PONDERÁ vb. I. tr. a echilibra, a cumpăni. II. tr., refl. a (se) stăpâni, a (se) tempera. (< fr. pondérer, lat. ponderare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PONDERÁ vb. v. atenua.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONDERÁ vb. v. compensa, contrabalansa, cumpăni, echilibra, precumpăni.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ponderá vb., ind. prez. 1 sg. ponderéz, 3 sg. și pl. pondereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink