10 definiții pentru ponciș, poncișa   declinări

poncișá, poncișéz, vb. I (înv.; despre arme) a încrucișa în luptă; a împoncișa.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ, -Ă, ponciși, -e, adj., adv. (Reg.) I. Adj. 1. (Despre ochi) Încrucișat, sașiu. 2. (Despre terenuri) Foarte înclinat, abrupt, pieziș. ◊ Expr. (Adverbial) A spune (ceva) ponciș = a spune (ceva) în mod direct, fără a menaja pe interlocutor. II. Adv. 1. Cruciș, chiorâș; fig. cu ciudă, cu dușmănie. A se uita ponciș. 2. De-a curmezișul, pieziș. ◊ Expr. (Substantivat) A sta de-a poncișul = a se opune, a fi împotrivă. – Ponc (reg. „deal” < magh.) + suf. -iș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ1 adv. pop. 1) (pe lângă verbele privirii) În cruce; cruciș; chiorâș. A privi ~. 2) fig. Cu dușmănie; cu ciudă. A se uita ~. 3) De-a curmezișul; pieziș. A porni ~. ◊ De-a ~ul în contra; împotrivă. /ponc + suf. ~iș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ2 (~i, ~e) pop. 1) (despre ochi sau privire) Care este orientat cruciș; sașiu; încrucișat. 2) (despre forme de relief) Care este foarte înclinat; cu un unghi de înclinație mare; abrupt; repede. /ponc + suf. ~iș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ adj. v. abrupt, aplecat, drept, înclinat, perpendicular, pieptiș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, strabic, vertical.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ adj., adv. v. chiorâș, cruciș, încrucișat, oblic, pieziș, sașiu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PONCÍȘ adv. v. chiondorâș, strâmb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

poncíș adj. m., pl. poncíși; f. sg. poncíșă, pl. poncíșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

împoncișéz v. tr. (d. ponciș). Întorc contra: a împoncișa ochiĭ, sulița asupra cuĭva. V. refl. Mă opun (Vechĭ). Mă uĭt ponciș: a te împoncișa la cineva. – Vechĭ și ponc-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a se uita chiorâș / ponciș (la cineva) expr. a avea / a simți o antipatie puternică (față de cineva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink